Un curent intelectual aflat în ascensiune în spaţiul conservator american pledează pentru o reorganizare a ordinii mondiale pe criterii civilizaţionale, scrie The New York Times, citând cercetările lui Leonard Schütte de la Programul European al Fundaţiei Carnegie pentru Pace Internaţională. Această doctrină, pe care Schütte o numeşte „civilizaţionism”, respinge universalismul politic al tradiţionalelor orientări americane şi consideră că lumea ar trebui condusă de câteva mari puteri — între care SUA, China, Rusia, India şi posibil Turcia — fiecare legitimată de o identitate civilizaţională.
Faţă de tradiţionalele şcoli de gândire din politica externă americană — primatul american, internaţionalismul liberal şi reţinerea strategică — civilizaţionismul pune accent pe delimitarea sferelor de influenţă şi pe menţinerea dominaţiei militare americane în emisfera vestică. Identitatea occidentală nu mai este văzută ca un set de valori universale, ci ca un spaţiu istoric şi cultural definit prin origine, limbă, religie şi teritoriu.
Schütte semnalează trei consecinţe practice: control mai strict al imigraţiei şi al fluxurilor percepute ca destabilizatoare în emisfera vestică; promovarea unui front împotriva liberalismului în Europa; şi respectarea sferelor de influenţă ale altor civilizaţii, atât timp cât acestea nu ameninţă propria sferă. Ideile au câştigat influenţă în administraţia Trump şi în instituţii conservatoare precum Claremont Institute, Heritage Foundation şi Center for Renewing America, iar figuri politice ca J.D. Vance, Josh Hawley şi Ron DeSantis sunt identificate drept susţinători.
Schütte avertizează însă asupra contradicţiilor: graniţele civilizaţionale sunt neclare, alianţele europene nu sunt automat receptive, iar o politică care urmăreşte separarea blocurilor ar putea genera, paradoxal, tensiuni între marile puteri.
Comentarii recente