Victoria AfD în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde formațiunea a luat primul loc cu 21,5% (aproximativ 235.000 voturi), şi rezultatul similar din Saxonia-Anhalt au reaprins dezbaterea despre legăturile dintre extrema dreaptă germană şi Kremlin. Ambele scrutinuri au avut ca temă centrală problema costurilor energetice, AfD propunând repornirea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 şi revenirea la importurile de gaz rusesc.
Regiunile afectate sunt foste landuri din Germania de Est, cu decalaje economice preexistente; creşterea preţurilor la energie după 2022 — când Rusia a oprit livrările spre Europa şi sancţiunile au condus la trecerea la LNG american şi norvegian — a amplificat nemulţumirile locale. În Saxonia-Anhalt, industria chimică a resimţit puternic scumpirile, cu pierderea unor locuri de muncă şi închiderea unor unităţi precum Domo/Leuna Polyamid.
În paralel, Rusia Unită a revendicat peste 57% din voturi la alegerile parlamentare, asigurându-şi o majoritate în Duma de Stat. Reuters a relatat că liderii AfD plănuiesc o întâlnire cu Vladimir Putin în luna martie a anului următor pentru a discuta politica energetică germană.
De-a lungul timpului, AfD a manifestat poziţii favorabile Kremlinului: Alexander Gauland susţinând anexarea Crimeei în 2014, iar Tino Chrupalla provocând controverse în 2021. În ultimi ani au apărut şi anchete privind legături financiare, inclusiv suspiciuni despre plăţi către europarlamentarul Maximilian Krah şi sprijin discutat pentru deputatul Petr Bystroň.
Oficialii europeni avertizează că Rusia ar putea exploata calendarul electoral din UE prin atacuri hibride şi influenţă politică, ceea ce transformă evoluţiile din Germania într-un element de interes pentru întreaga regiune.
Comentarii recente