Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe joi în recursul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați, miză estimată la aproape 5 miliarde de lei.
Procesul a ajuns în faza finală după decizia Curții de Apel București din 5 mai, prin care Executivul a fost obligat să vireze sumele rezultate din majorările salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Instanța a cerut asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, și a prevedut un termen de 10 zile pentru executare după rămânerea definitivă, cu penalități de 1% pe zi și amenzi raportate la salariul minim brut pentru întârziere.
Înalta Curte susține în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al magistraților care au titluri executorii neexecutate de peste un deceniu și că Guvernul nu respectă hotărârile judecătorești definitive, ceea ce ar afecta principiul separației puterilor în stat.
Guvernul contestă însă atribuțiile instanței pe chestiuni bugetare și a solicitat, în timpul procesului, sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanțele nu pot impune alocări bugetare suplimentare sau înlocui autoritățile executive și legislative în gestionarea finanțelor publice. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa conflictul juridic cu Înalta Curte.
Restanțele au apărut după decizia din 2023 a Înaltei Curți și a Parchetului General care a dispus majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, cu aplicare retroactivă din 2018. În proiectul de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a inclus aproape 5 miliarde de lei pentru plata acestor drepturi, însă Executivul a amânat o parte dintre plăți și a redirecționat fonduri către programe de sprijin social.
Comentarii recente