Finlanda a devenit cea mai recentă țară europeană care a acceptat să participe la discuțiile inițiate de președintele francez Emmanuel Macron privind extinderea descurajării nucleare franceze, ridicând numărul statelor implicate la zece.
Inițiativa Parisului vizează consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, într-un context în care mai multe state reevaluează strategiile de securitate. La demers s-au alăturat atât state din nordul și vestul Europei, cât și țări precum Polonia și Grecia.
Analistul militar Valentin Mateiu spune că propunerea Franței nu se rezumă doar la consultări politice, ci poate include exerciții comune și crearea unor mecanisme practice de cooperare militară. El a subliniat că, în primă fază, este vizată dislocarea unor elemente ale ”binomului nuclear” francez, în special platforme aeriene.
Fostul consilier prezidențial Iulian Chifu apreciază că inițiativa franceză ar putea servi drept un adaos la descurajarea nucleară americană de care beneficiază statele NATO, fără a o înlocui.
Franța și Marea Britanie rămân singurele state europene membre NATO care dețin arme nucleare. În paralel, aliații din NATO contează în continuare pe garanțiile de securitate și pe descurajarea nucleară furnizate de Statele Unite.
Bucureștiul a primit o invitație în luna martie pentru a participa la aceste discuții. La acel moment, ministrul de Externe Oana Țoiu declara că proiectul este în fază incipientă și că o eventuală decizie a României va fi analizată în cadrul CSAT. La aproximativ șase luni de la invitație, România nu a comunicat public o decizie.
Mateiu explică prudența României prin factorii interni: vulnerabilități politice, dezacorduri și lipsa unității, care, în opinia sa, determină Bucureștiul să urmărească cum se va contura proiectul înainte de a se angaja.
Comentarii recente