Referendumul din Islanda privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană se anunță extrem de strâns după numărarea primelor voturi. Din cele 153.197 de voturi centralizate, 50,1% s-au pronunțat împotriva reluării negocierilor, iar 49,9% au votat pentru; diferența era de doar 435 de voturi, potrivit postului public RÚV și BBC.
Întrebarea adresată alegătorilor a fost: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?” Scrutinul a fost organizat mai devreme decât anunțase guvernul condus de premierul Kristrún Frostadóttir, care promisese un astfel de vot până în 2027, dar a devansat referendumul pe fondul tensiunilor internaționale.
În Islanda, o țară cu aproape 400.000 de locuitori, discuția publică s-a concentrat în special pe industria pescuitului. Resursele marine și sectoarele conexe generează aproape 40% din exporturi, iar opozanții aderării susțin că intrarea în UE ar putea reduce controlul național asupra zonelor de pescuit prin aplicarea politicii comune a Uniunii.
Islanda face deja parte din Spațiul Economic European și din zona Schengen, dar aderarea la UE ar implica intrarea în uniunea vamală și, pe termen lung, adoptarea monedei euro. Reykjavik a depus prima cerere de aderare în 2009, după criza financiară; negocierile au avansat, dar au fost suspendate în 2013 de un guvern eurosceptic, cu pescuitul ca unul dintre principalele puncte de dispută.
Premierul Kristrún Frostadóttir a spus, după ce a votat la Reykjavik, că referendumul este un moment important pentru țară și că guvernul își va continua activitatea indiferent de rezultat. Un vot „Da” ar permite reluarea negocierilor, dar nu ar garanta automat aderarea: orice acord negociat ar trebui supus unui nou referendum. În același timp, un vot „Nu” nu exclude reluarea negocierilor în viitor.
Pe lângă argumentele economice au fost abordate și aspecte de securitate: Islanda este membră fondatoare a NATO, nu are armată proprie şi se bazează pe aliaţi pentru apărare. Țara a sprijinit Ucraina după invazia rusă, iar intensificarea activităților maritime ruse în apropiere a alimentat preocupările. De asemenea, declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda au fost invocate în dezbateri privind poziționarea internațională a Islandei.
Românca Mirabela Blaga, avocat în Islanda, explică că pescuitul reprezintă pentru islandezi nu doar un sector economic, ci şi o parte din identitate, iar teama este că regulile comune ale UE ar putea afecta fermelor și pescuitului. Ea notează totuși că multe reglementări europene sunt deja aplicate în Islanda prin Spațiul Economic European, iar aderarea ar oferi posibilitatea participării la procesul decizional al UE.
Comentarii recente