Absența fizică a președintelui Nicușor Dan la manifestările de Ziua Independenței Ucrainei de la Kiev a fost compensată de participarea Mirabelei Grădinaru, invitată la „Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni” de Olena Zelenska. Doamna Grădinaru a fost întâmpinată de Volodimir Zelenski, iar Administrația Prezidențială a folosit în comunicate titulatura de „Prima Doamnă a României”.
Președintele Nicușor Dan a intervenit în schimb prin videoconferință la reuniunea „Coaliției de Voință”, coprezidată de Marea Britanie, Franța și Germania, unde a discutat despre incidente cu drone la frontierele NATO și securizarea Mării Negre.
Analistul Cătălin Done, expert în politică și securitate și vicepreședinte ESGA România, atrage atenția asupra semnificațiilor diplomatice ale acestei situații. El subliniază că Constituția României (art. 80) consacră președintele drept reprezentant al statului în plan extern, în timp ce funcția de „Primă Doamnă” nu este reglementată și nu conferă atribuții oficiale.
Done explică că, în diplomație, prezența sau absența reprezintă mesaje distincte și pune întrebarea în ce calitate a acționat doamna Grădinaru: ca parteneră personală a președintelui, ca agent al diplomației publice ori ca reprezentant al statului. El atrage atenția că percepția părții ucrainene și a opiniei publice contează în definirea semnificației acestei vizite.
Analistul mai remarcă o discrepanță între afirmațiile publice de solidaritate ale României față de Ucraina și nivelul de reprezentare trimis la evenimentele diplomatice: uneori oficialii români sunt prezenți la nivel secundar (secretari de stat sau miniștri) în locul șefilor de stat. Done consideră că parteneriatul strategic cu Ucraina are nevoie de obiective concrete și o agendă comună, menționând formatul Odessa ca un demers care a rămas în mare parte la nivel declarativ.
El sugerează că România ar putea învăța din modul în care Turcia proiectează interesele sale regionale, promovând o abordare mai activă în apărarea intereselor naționale și în articularea unei foi de parcurs comune cu Ucraina. De asemenea, Done amintește dosarele sensibile care trebuie integrate în agenda bilaterală: problema minorităților, disputa privind canalul Bâstroe, precum și interesele legate de Republica Moldova și conflictul transnistrean.
În concluzie, episoade precum participarea Mirabelei Grădinaru la Kiev ridică întrebări despre statutul reprezentării românești în plan extern și despre modul în care diplomația română traduce solidaritatea declarată în gesturi și politici concrete.
Comentarii recente