Islandezii decid sâmbătă dacă guvernul trebuie să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate redeschide după mai bine de un deceniu drumul spre Bruxelles.
Întrebarea consultării nu prelungește aderarea imediată, ci aprobă reluarea discuțiilor cu blocul celor 27 de state. Islanda este deja integrată în multe aspecte ale spaţiului european: participă la piaţa unică prin Spaţiul Economic European, face parte din zona Schengen şi este membră NATO în domeniul securităţii.
Susținătorii reluării negocierilor argumentează că apartenența la UE ar oferi protecţie suplimentară într-un context geopolitic imprevizibil şi ar putea aduce avantaje economice, precum perspective mai stabile privind inflaţia şi dobânzile sau posibilitatea adoptării euro. Oponenții atrag atenția că independența decizională a Islandei, obținută în 1944, ar putea fi diminuată.
Un punct sensibil rămâne pescuitul, esențial pentru economie și identitate națională. Reykjavikul vrea să păstreze controlul asupra apelor şi resurselor piscicole şi încearcă să evite aplicarea integrală a politicii comune în domeniu; susținătorii aderării speră în derogări, în timp ce industria avertizează că excepțiile permanente ar fi greu de obținut.
Islanda a depus cerere de aderare în 2009, a suspendat negocierile în 2013 şi le-a încheiat în 2015. Coaliția de centru-stânga aleasă în 2024 promisese un referendum, iar calendarul a fost accelerat după declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, precum şi din cauza confuziei repetate între Groenlanda și Islanda.
Dacă referendumul va fi respins, procesul se oprește. Un vot favorabil va deschide negocieri care pot dura ani: Comisia Europeană va analiza aproximativ 35 de capitole, iar chiar și după un acord al tuturor statelor membre, islandezii vor trebui să aprobe aderarea printr-un al doilea referendum.
Comentarii recente