România este vizată de un atac hibrid al Federației Ruse, care folosește rețele de influență pentru a transforma nemulțumirile sociale în neîncredere față de stat și Occident. Cătălin Done, politolog și analist în securitate, explică că fenomenul a depășit cadrul strict electoral, exemplificat prin ascensiunea lui Călin Georgescu în 2024 și prin anularea acelui scrutin.
Administrația Prezidențială pregătește un raport care va analiza două decenii de acțiuni de manipulare și război hibrid ale Rusiei împotriva României și altor state europene; documentul este în redactare și va fi publicat „într-un termen rezonabil”, conform Cotroceniului. Președintele Nicușor Dan a afirmat că atacurile de acest tip durează aproximativ un deceniu și includ operațiuni cibernetice și campanii de propagandă.
Done subliniază că războiul hibrid nu începe neapărat cu arme, ci cu fenomene cotidiene — creșterea facturilor, criza energetică, inflația sau politicile europene — care pot fi transformate în instrumente de influență. Mesajele externe nu creează mereu frustrare, ci o organizează și o amplifică, legând probleme economice reale de narative anti-stat sau anti-europene.
Analistul avertizează că politicile interne și comunicarea politicienilor sporesc vulnerabilitatea: acuzațiile publice între lideri, controversele privind voturile sau discursurile populiste întăresc ideea deciziilor luate „în spate” și alimentează absenteismul la vot. În plus, polarizarea, populismul și fragilitatea încrederii în justiție și instituții facilitează propagarea mesajelor de dezinformare, inclusiv prin conturi false în social media.
Concluzia lui Done este că vulnerabilitatea României rezultă din întâlnirea dintre strategia externă a Rusiei și slăbiciunile sociale interne: cu cât societatea este mai fragmentată, cu atât propaganda are nevoie de mai puțin efort pentru a produce efecte destabilizatoare.
Comentarii recente