După oprirea Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, energia fotovoltaică stocată în baterii a furnizat în rețea aproape 700 MW în intervalul 21:00–22:00, cantitate comparabilă cu producția reactorului oprit. Contribuția prosumatorilor casnici și a companiilor care au injectat energie din sistemele proprii de stocare a fost esențială pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național în seara respectivă.
Expertul Eugenia Gusilov indică două ipoteze pentru faptul că această capacitate a devenit vizibilă abia atunci: fie ANRE a autorizat în regim accelerat proiecte de stocare la sfârșitul lunii iulie, fie capacitățile existau anterior, dar au rămas inactive sau neconectate până la acel moment. Pentru clarificare, Gusilov propune ca ANRE și Transelectrica să comunice public dacă au fost aprobări noi sau racordări recente.
Vineri, energia solară a asigurat peste 50% din producția națională, iar România a înregistrat un excedent net: producția totală a atins aproximativ 5.541 MW, iar consumul a fost puțin peste 4.000 MW, diferența de circa 1.233 MW fiind exportată. Structura producției arăta 51,9% fotovoltaic, 16,7% hidrocarburi și 14,4% cărbune.
Gusilov atrage atenția asupra rolului dominant al Hidroelectrica pe piața de echilibrare și asupra vulnerabilității create de seceta care a dus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă. Premierul Ilie Bolojan a spus recent că Hidroelectrica va trebui să investească în capacități de stocare, iar autoritățile au decis reluarea proiectului BALA 2 pentru a asigura apa necesară răcirii unităților nucleare. Finalizarea proiectului este estimată la aproximativ trei ani, după cum a anunțat guvernul.
Gusilov menționează și planurile Complexului Energetic Oltenia pentru opt parcuri solare şi modernizări, dar subliniază întârzierile istorice ale statului în dezvoltarea capacităților solare şi de stocare, comparativ cu investitorii privați.
Comentarii recente