Curtea Constituţională a României analizează luni sesizările depuse împotriva noii legi privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI), contestată de preşedintele Capitalei, Nicuşor Dan, şi de 27 de senatori USR şi PNL. Printre prevederile contestate se numără cele denumite în spaţiul public „Amendamentul Fritz” şi „Amendamentul Grădinaru”.
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis Curţii, pe 10 august, că deşi actualizarea cadrului legislativ pentru integritate este necesară, aceasta nu justifică introducerea unor dispoziţii „arbitrare şi flagrant neconstituţionale” care ar submina scopul legii. El critică în special extinderea obligaţiei de completare a declaraţiilor de avere şi de interese şi asupra soţului, soţiei sau partenerului de viaţă, susţinând că formularea „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” este lipsită de repere obiective şi poate conduce la aplicări inegale.
Separat, un grup de 27 de senatori USR şi PNL a depus o sesizare comună la CCR împotriva modificărilor adoptate de Senat pe 5 august, când a fost aprobată Legea privind integritatea ca text decizional, în contextul angajamentelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
USR şi PNL critică reintroducerea, în dezbaterea parlamentară, a unui amendament contestat, afirmând că acesta conţine prevederi neconstituţionale şi sancţiuni cu efect retroactiv. Partidul USR susţine că modificările au fost introduse în raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor fără a fi depuse, dezbătute sau supuse votului membrilor comisiei şi solicită identificarea autorului inserţiei în documentul oficial. În dispută au fost menţionate şi acuzaţii privind intenţia de a afecta adversari politici, printre care primarul Timişoarei, Dominic Fritz.
Potrivit amendamentului aflat în discuţie, declaraţiile de avere vor rămâne publice, dar soţul sau soţia demnitarului nu ar mai fi obligat(ă) să completeze o declaraţie separată privind averea şi veniturile, o schimbare contestată de opozanţi.
Comentarii recente