În perioada 2010–martie 2026, România a pus în funcțiune 9.932 MW de capacități de producere și stocare, dar a retras 7.911 MW, rezultând un câștig net de 2.021 MW, arată analiza expertului în energie Adrian Vintilă.
Din totalul instalat, 6.514 MW sunt generare eoliană și fotovoltaică, 2.785 MW provin din centrale pe gaz și cărbune, iar 632 MW reprezintă capacități de stocare. În același interval, peste 5.100 MW pe gaz și cărbune au fost retrași din exploatare.
Vintilă subliniază că nu este vorba doar de numărul de MW, ci și de tipul capacităților: multe centrale predictibile (cărbune, gaz) au fost înlocuite cu regenerabile intermitente, ale căror producții depind de soare și vânt. Ca urmare, puterea instalată nu corespunde întotdeauna puterii disponibile în orele critice.
Perioade relevante în analiză: 2010–2014, când schema certificatelor verzi a dus la instalări masive de regenerabile; 2015–2022, când investițiile au încetinit și retragerile au dus la solduri negative; 2023–2025, când au apărut din nou investiții în centrale pe gaz, cărbune, hidro, regenerabile și în stocare (la 1 aprilie 2026 stocarea era 632 MW).
Potrivit analizei, 2024 a fost cel mai bun an din ultimul deceniu din perspectiva soldului anual (+1.251 MW). De asemenea, sunt evaluate impactul pe mandate: Sebastian Burduja apare cu +2.283 MW, L. Bode / D. Chitoiu cu +1.504 MW, Constantin Niță cu +1.403 MW, iar la pol opus Anton Anton (−1.779 MW) și Virgil Popescu (−3.520 MW).
Autorul concluzionează că problema nu este investiția în regenerabile, ci ritmul redus al înlocuirii centralelor predictibile cu capacități flexibile și cu stocare, situație amplificată de recentele probleme de disponibilitate (inclusiv oprirea temporară a unei unități de la Cernavodă și scăderea producției hidroelectrice la Porțile de Fier).
Comentarii recente