Pe măsură ce atenția globală rămâne focalizată pe conflictele din Iran, Gaza și Ucraina, președintele chinez Xi Jinping profită pentru a-și întări puterea în interiorul Chinei și a-și amplifica influența externă, apreciază analistul Simon Tisdall într-un comentariu în The Guardian.
La nivel intern, regimul promovează o politică de „sinizare” consolidată printr-o nouă lege privind „unitatea etnică”, care extinde obligativitatea limbii mandarine și sancțiuni pentru nerespectare. Măsurile vizează aproximativ 125 de milioane de membri ai celor 55 de minorități, care alcătuiesc circa 9% din populație. Comunități precum tibetanii, mongolii și uigurii denunță aceste politici ca o asimilare forțată.
Tisdall notează că represiunea se manifestă deja prin cartelele dure din Xinjiang, limitările în Hong Kong și urmărirea disidenților, iar legea recentă extinde jurisdicția asupra cetățenilor chinezi aflați în străinătate. El avertizează că Occidentul a răspuns timid, iar unele democrații preferă pragmatismul economic în locul confruntării.
Pe plan extern, Xi avansează o agendă de putere: consolidarea poziției Chinei în Asia-Pacific, presiuni asupra Taiwanului și o strategie comercială și tehnologică mai agresivă. Tisdall amintește posibile livrări către Iran de până la 400 de rachete portabile și sprijin material Rusiei în Ucraina, precum și recentele restricții chineze asupra tehnologiilor sensibile și pământurilor rare.
Pregătirile pentru congresul Partidului Comunist din 2027 și reuniunile de la Beidaihe vin în contextul epurărilor din rândul elitei politice și militare, iar autorul consideră că Xi caută să-și securizeze moștenirea ca lider comparabil cu Mao Zedong. Concluzia lui Tisdall: lumea trebuie să rămână vigilentă în fața unei Chine mai ferme și mai puțin constrânsă.
Comentarii recente