Conform raportului Reuters Institute Digital News Report 2026, doar 23% dintre români spun că au încredere, în general, în informațiile din mass-media, poziționând România pe locul 43 din 48 de țări analizate. Datele, sintetizate într-un infografic Go4IT pe baza studiului Reuters și a informațiilor Visual Capitalist, arată că încrederea în știri este mult mai ridicată în nordul Europei, Finlanda lider european cu 63%, iar unele state africane raportând chiar 68% (Kenya, Nigeria).
Problema nu este exclusiv românească: în Statele Unite încrederea a scăzut până la 25%, iar în Marea Britanie s-a înregistrat o pierdere de 20 de puncte procentuale în ultimul deceniu. Specialistul în strategie de marketing Andrei Tarnovski explică că deziluzia publicului nu provine doar din nemulțumirea față de redacții, ci din conștientizarea unui «filtru» aplicat informației: oamenii percep știrile ca versiuni construite ale realității, nu ca adevăr organizat.
Tarnovski arată că, în consecință, credibilitatea s-a mutat către «triburi orizontale» — prieteni, comunități și influenceri — iar consumatorii caută validare în cercuri apropiate. Acest comportament, avertizează el, nu îi face pe oameni mai sceptici rațional, ci mai tribali: se caută confirmarea convingerilor proprii, nu verificarea faptelor.
Specialistul atrage atenția asupra riscului unei stări de indeterminare socială, în care identitatea dictează ce e considerat adevărat. Pentru a contracara manipularea, Tarnovski recomandă filtre emoționale și practice: atenție la reacțiile imediate, suspiciune când o știre confirmă instant tot ce crezi, verificarea diversității surselor și aplicarea «testului dublului standard» pentru a detecta narațiuni selectiv construite.
Comentarii recente