După doborârea a trei drone şi expulzarea unui diplomat rus, Moscova a catalogat incidentul drept „regizat” şi a ameninţat că nu va rămâne fără răspuns, potrivit declaraţiilor purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova. Încălcările repetate ale spaţiului aerian românesc au ridicat întrebarea dacă Bucureştiul ar trebui să solicite consultări de urgenţă în baza Articolului 4 din Tratatul NATO.
Articolul 4 permite convocarea de consultări comune când un stat membru se consideră ameninţat, fără a implica automat o reacţie militară colectivă, aşa cum prevede Articolul 5. România şi alţi aliaţi au activat articolul pe 24 februarie 2022; Polonia şi Estonia au cerut consultări în cazuri recente legate de încălcări aeriene.
Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu afirmă că, deşi România are dreptul să solicite activarea Articolului 4, intenţia agresivă a Rusiei este dificil de dovedit şi, pentru moment, nu există un pericol iminent de război. El subliniază necesitatea unor mesaje ferme şi a unei strategii care să asigure securitatea şi să oblige Rusia să îşi asume responsabilitatea, înainte de a recurge la măsuri mai dure.
Fostul şef al secţiei Apărare la Delegaţia României la NATO, Claudiu Degeratu, spune că reticenţa Bucureştiului se datorează, în parte, lipsei de interes sau ezitării unor capitale aliate, inclusiv posibile rezerve ale administraţiei americane, pentru a nu „escalada” problema în cadrul Alianţei.
Decizia finală rămâne politică şi va depinde de aprecierea guvernului privind gravitatea incidentelor şi de disponibilitatea aliaţilor pentru consultări.
Comentarii recente