Camera Deputaților a adoptat miercuri legea care instituie un mecanism de intervenție pe piața carburanților în situații de criză. Actul normative permite, între altele, reducerea temporară a accizei la motorină între 5% și 25%, scăderea TVA la 19% pe lanțul de rafinare și distribuție pentru benzină și motorină, limitarea exporturilor de motorină și reducerea temporară a procentului de biocarburant din benzină. Legea a fost votată cu 293 de voturi pentru și două abțineri și urmează promulgarea de către președintele Nicușor Dan.
Corina Murafă, expertă în politici energetice și membră a Comitetului Economic și Social European, afirmă că măsurile vor avea un impact modest asupra prețului afișat la pompă și că România a ratat ocazia pentru intervenții mai bine țintite. Potrivit calculelor sale, acciza reprezintă aproximativ 20% din prețul final al carburantului; la un preț de 9 lei/litru, acciza este circa 1,80 lei, iar o reducere de 25% din acciză ar însemna doar 45–50 de bani pe litru. În practică, estimează Murafă, reducerea reală ar fi între 35 și 60 de bani pe litru.
Murafă critică filosofia măsurii: o scădere generală a accizei stimulează consumul unui produs al cărui preț de bază este determinat pe piețele internaționale, unde statul are puțin control. România depinde în proporție de aproximativ 80% de importuri de țiței, iar inclusiv producția internă este valorificată la prețul pieței.
Ca alternativă, experta propune mecanisme țintite, cum ar fi rebate pentru transportatori: plata integrală la pompă urmată de rambursarea unei părți din acciză de către autorități, acordată doar operatorilor afectați direct (de exemplu transportatori care transportă alimente sau produse agricole). Astfel, resursele publice ar fi direcționate către sectoarele în care creșterea prețului motorinei se transmite direct în costul bunurilor esențiale.
Murafă mai atrage atenția că măsura nu face distincție între consumatorii vulnerabili și cei care își pot suporta costurile actuale. În opinia sa, politicile fiscale ar trebui să stimuleze tranziția către transportul electric și utilizarea transportului public. Alte state europene, spune ea, au reacționat la crize energetice prin reduceri sau facilități pentru transportul public, nu prin ieftinirea combustibililor fosili.
Referitor la riscul unei penurii de motorină, experta indică dependența Rafinăriei Petromidia de țiței din Kazahstan ca principală vulnerabilitate, dar consideră problemele recente temporare. În privința evoluțiilor din Orientul Mijlociu și a Strâmtorii Hormuz, Murafă nu anticipează, în acest moment, o criză de aprovizionare pe termen lung.
Legea stabilește și criteriile de activare a situației de criză: perturbări majore cauzate de conflicte armate, sancțiuni, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare sau alte evenimente excepționale, precum și creșteri de cel puțin 20% ale cotației petrolului Brent sau ale prețului mediu la pompă. Pe durata situației de criză, exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Energiei și al Ministerului Economiei. Ministerul Finanțelor va analiza de două ori pe lună indicatorii de piață și va stabili nivelul reducerii accizei pentru perioadele de două săptămâni.
Comentarii recente