Noile standarde naționale de evaluare, propuse pentru implementare în şcoli din 2026, stabilesc pentru fiecare competență din programa şcolară trei niveluri de performanță: de bază, consolidat şi avansat. Scopul oficial este reducerea subiectivității în notare şi creșterea transparenței criteriilor folosite de profesori.
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) a precizat însă că descriptorii de performanță nu se transformă automat într-o scară numerică. Standardele oferă un referențial și instrumente pentru aprecierea performanței, dar convertirea în note numerice rămâne parte a judecăţii profesionale a cadrului didactic, nu un mecanism matematic impus.
Reacțiile din rândul profesorilor s-au concentrat asupra lipsei unei echivalări clare între cele trei niveluri şi scala 1–10, mai ales pentru tranziţii fine (de exemplu între 5 şi 6). Ministrul Educației, Mihai Dimian, a intervenit public după sesizările cadrelor didactice, iar CNCE a explicat că diferenţierile „fine” rămân decise de profesor pe baza descriptorilor, a contextului de învăţare şi a formării profesionale continue.
Implementarea va fi graduală: după consultarea publică şi adoptarea ordinului, aplicarea obligatorie pentru disciplinele din trunchiul comun este programată pentru anul şcolar 2026–2027. Măsurile conexe includ formarea profesorilor, elaborarea de ghiduri metodologice, dezvoltarea unor instrumente digitale şi crearea unor bănci naţionale de itemi, parte din proiectul RECRED.
Conform documentului, nerespectarea standardelor poate atrage sancțiuni disciplinare şi va fi urmărită prin mecanismele de inspecţie şcolară. Autorii reformei spun că obiectivul principal este evaluarea criterială orientată spre progresul competențelor elevilor, nu înlocuirea scării tradiţionale de notare.
Comentarii recente