Inteligența artificială a intrat rapid în rutina de lucru a studenților și a profesioniștilor, scurtând semnificativ termenele pentru multe sarcini. Totuși, acest beneficiu vine cu costuri psihologice: cercetările indică o nouă teamă — incapacitatea de a performa fără AI și riscul de a rămâne în urmă.
Un studiu publicat în revista Telematics and Informatics, realizat pe 393 de studenți americani, arată că între 80% și 90% folosesc deja instrumente generative de AI pentru redactare, rezumare sau căutare rapidă. Autorii, între care Chunsik Lee de la University of North Florida, au introdus termenul de „NoAIfobie” pentru anxietatea generată de lipsa accesului la astfel de unelte.
Rezultatele sugerează că frica de a rămâne în urma colegilor influențează mai mult dependența de AI decât beneficiile practice. Concomitent, studenții resimt o stigmatizare — teama că sunt percepuți ca leneși sau trișori dacă apelează la AI.
Psihoterapeutul Gabriela Răileanu avertizează că utilizarea excesivă poate duce la atrofia unor abilități cognitive și la scăderea încrederii în propriul raționament. Ea recomandă alfabetizarea în AI, păstrarea exercițiului gândirii critice și folosirea AI ca partener de brainstorming, nu ca înlocuitor al reflecției personale.
Semnele de alarmă includ amânarea sarcinilor până la accesarea AI, blocajele în absența instrumentului, verificarea compulsivă a răspunsurilor și evitarea raționamentului propriu. Persoanele la început de carieră, cele cu anxietate de performanță sau perfecționiștii sunt mai vulnerabile. Specialista subliniază că soluția nu este respingerea tehnologiei, ci exersarea competențelor umane pe care AI nu le reproduce: gândirea critică, creativitatea, discernământul și capacitatea de a pune întrebările potrivite.
Comentarii recente