Media generală din gimnaziu și rezultatul la Evaluarea Națională ar trebui să reflecte, în mod similar, nivelul unui elev, dar datele din 2026 arată diferențe semnificative. Analiza rezultatelor publicate de Ministerul Educației și o evaluare detaliată realizată de directorul Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, Marian Anghel, scot în evidență cauze multiple.
Exemple extreme din București ilustrează fenomenul: un elev de la Şcoala Gimnazială nr. 54 a încheiat gimnaziul cu media 9,50, dar a obţinut 1,75 la Evaluarea Națională (1,50 la Română și 2 la Matematică), iar un alt elev de la Şcoala Gimnazială nr. 197 a avut media 9,00 în clasă și 2,02 la examen. În Capitală, pentru 4.558 dintre cei 15.422 de candidați, media de la examen a fost cu cel puțin două puncte mai mică decât media din clasele V–VIII.
Factorii identificați includ diferenţele de obiective între evaluările de la clasă și examenul național, variabilitatea nivelului și a baremelor folosite intern, emoțiile și presiunea din ziua examenului, precum și frecvența școlară: elevii cu multe absenţe nemotivate au avut, în medie, rezultate mai mici cu peste un punct.
Analiza din Balș arată că la Română nota din catalog a fost, în medie, cu 0,97 puncte mai mare decât cea de la examen, în timp ce la Matematică diferenţa medie a fost de 0,22 puncte. Totodată, 557 de elevi bucureșteni cu medii de cel puțin 8 în gimnaziu nu au luat media 5 la Evaluare, iar 54 dintre aceștia aveau medii generale de minim 9.
Specialişti semnalează şi rolul „inflaţiei notelor”, amplificată de criterii de acordare a burselor şi de trecutul în care media din gimnaziu conta semnificativ la admitere. Ministerul a propus standarde naționale de evaluare menite să clarifice ce înseamnă diferite niveluri de performanță, dar aplicarea lor efectivă depinde de pregătirea profesorilor, de testare în şcoli şi de momentul în care devin obligatorii.
Comentarii recente