Administrația președintelui Donald Trump analizează opțiunea lansării unei intervenții militare în Mali vizând gruparea Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliată Al-Qaida, potrivit unor actuali și foști oficiali de la Washington citați de presă.
Decizia ar transforma Mali în a opta țară unde administrația Trump autorizează acțiuni militare de la începutul celui de‑al doilea mandat, în pofida promisiunilor electorale de reducere a implicării americane în conflicte externe.
În interiorul administrației există opinii divizate privind oportunitatea unei astfel de operațiuni. Printre susținătorii folosirii forței este Sebastian Gorka, director pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA.
Mali, cu aproximativ 25 de milioane de locuitori, se confruntă cu o criză de securitate generată de atacurile grupărilor extremiste și de instabilitatea politică cauzată de junta aflată la putere. Autoritățile de la Bamako au redus cooperarea cu partenerii occidentali și au apelat la sprijin rusesc, angajând inițial compania Wagner, iar ulterior o structură denumită „Corpul African”, subordonată Ministerului rus al Apărării.
Un reprezentant al administrației americane a criticat implicarea Moscovei, afirmând că Rusia s-a dovedit a fi un partener de securitate ineficient pentru Mali. Experții avertizează că o intervenție americană directă implică riscul unei confruntări cu forțele ruse prezente pe teren sau ar necesita mecanisme de coordonare similare celor folosite în Siria.
De la începutul celui de‑al doilea mandat al lui Trump, SUA au autorizat acțiuni militare în mai multe state: Yemen, Somalia, Siria, Iran, Irak şi Nigeria, precum și operațiuni legate de criza din Venezuela şi acțiuni împotriva rețelelor de trafic de droguri în Marea Caraibelor şi Oceanul Pacific.
Comentarii recente