„Super El Niño” poate declanșa un val de scumpiri alimentare cu efecte până în 2028, avertizează analiștii

Economiștii şi analiştii de pe pieţele financiare avertizează că un episod puternic de El Niño, cu debut posibil în 2026 şi 2027, ar putea genera un şoc sever asupra preţurilor alimentelor la nivel global, ale cărui efecte s-ar putea resimţi până în 2028.

Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA (NOAA) a confirmat intensificarea încălzirii apelor din Pacificul ecuatorial şi estimează o probabilitate de 63% ca temperaturile suprafeţei mării să depăşească cu peste 2°C valorile normale până la sfârşitul anului, semnalând un episod excepţional denumit neoficial „Super El Niño” sau „Godzilla”.

Băncile şi instituţiile financiare avertizează asupra consecinţelor: UniCredit vorbeşte despre o intensificare a «climateflation», UBS atrage atenţia că El Niño creează câştigători şi pierzători regionali, iar Goldman Sachs estimează o posibilă creştere de 15,8% a preţurilor materiilor prime agricole la nivel mondial. Efectele complete ar putea deveni pe deplin vizibile în a doua jumătate a anului 2028, potrivit Goldman Sachs.

Analizele indică efecte variabile pe regiuni: risc crescut de secetă în sudul Africii şi în nordul Americii de Sud, inundaţii în sudul Braziliei şi în părţi din America de Sud, precum şi perturbări ale recoltei în India, unde sezonul musonic a fost mai secetos în unele zone. Analiştii avertizează că statele cu venituri mici, deja afectate de creşterea preţurilor şi de probleme în aprovizionare, vor suporta cele mai mari costuri.

Estimările UniCredit sugerează că o reducere a producţiei agricole globale de circa 14,3% într-un scenariu extrem ar echivala cu pierderi de aproximativ 342 de miliarde de dolari. Banca Centrală Europeană a notat anterior că un episod puternic de El Niño ar putea majora preţurile materiilor prime agricole cu până la 9% global, cu impact pronunţat asupra soiei, porumbului şi orezului.

Experţii subliniază că propagarea costurilor către preţurile de raft va depinde de măsurile guvernamentale, politicile interne, cerere şi strategiile comercianţilor, dar atenţionează că sistemul alimentar mondial are puţine rezerve pentru a face faţă unor noi şocuri combinate.