Majorarea salariului minim, care intră în vigoare la 1 iulie, stârneşte controverse în rândul economiştilor şi mediului de afaceri. În timp ce autorităţile susţin că măsura protejează veniturile reduse, experţi contactaţi de publicaţie avertizează asupra unor efecte adverse: creşteri ale costurilor, ajustări pe piaţa muncii şi migrarea unor activităţi către economia informală.
Profesorul Radu Nechita subliniază că impactul nu este uniform şi depinde de regiune, sector, mărimea firmei şi productivitatea angajaţilor. El explică că un salariu minim brut de 4.325 lei implică un cost total pentru angajator de circa 4.418 lei, iar dacă valoarea muncii oferite de salariat este mai mică de această sumă, angajatorii vor căuta adaptări: creşterea normelor, restrângerea orelor neproductive sau investiţii în capital pentru a înlocui munca.
Nechita avertizează că, atunci când productivitatea nu poate fi ridicată corespunzător, firmele pot reduce personalul, îşi pot restrânge activitatea sau chiar închide, iar pe de altă parte există riscul angajării la negru, ceea ce afectează tocmai cei pe care politica ar fi trebuit să-i protejeze.
Analistul Adrian Negrescu atrage atenţia că majorarea reală a venitului este erodată de inflaţie: cei 125 de lei în plus sunt estompaţi de o inflaţie în jur de 11%, iar în ultimul an salariul minimeri au pierdut aproape 400 lei din puterea de cumpărare. El consideră că impactul va fi deosebit de dur pentru microîntreprinderi, multe dintre ele confruntate cu scădere a încasărilor şi blocaje financiare, ceea ce poate conduce la plata la negru, concedieri sau creşteri de preţuri care le vor face necompetitive.
Consultantul Sorin Spiridon recunoaşte necesitatea unei majorări, având în vedere nivelul redus al salariilor în România şi pierderea puterii de cumpărare din cauza scumpirilor, dar atrage atenţia că reducerea facilităţii fiscale de la 300 la 200 lei diminuează beneficiul net pentru angajaţi şi creşte costul pentru angajatori. Spiridon recomandă ca firmele să profite de ocazie pentru a analiza modele de business şi productivitatea, iar politicile publice să includă suport diferenţiat pentru start-up-uri şi companii fragile.
Comentarii recente