Un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology, realizat pe 143.461 de persoane din mai multe ţări, arată că optimismul dispoziţional — încrederea că viitorul poate fi mai bun şi că propriile acţiuni contează — este asociat cu un nivel mai mare al economiilor. Legătura este mai puternică în rândul celor cu venituri mici, unde renunţarea la confortul prezent presupune mai mult autocontrol şi planificare.
Cercetătorii explică faptul că economisirea cere amânarea recompensei imediate în favoarea unui beneficiu viitor; oamenii optimişti sunt mai motivaţi să-şi stabilească obiective financiare şi să le urmeze. Autorii studiului subliniază însă că rezultatele reflectă o asociere, nu neapărat o relaţie de cauzalitate: venituri, educaţie financiară şi contextul economic rămân factori importanţi.
Psihoterapeutul sistemic Denisa Zdrobiş afirmă că optimismul sănătos nu înseamnă naivitate, ci credinţa că eforturile prezente pot produce rezultate. Ea arată că experienţele din copilărie şi mesajele familiale despre siguranţă şi muncă modelează perspectiva asupra viitorului şi a banilor: unii economisesc din frică moştenită, alţii cheltuiesc impulsiv pentru a compensa lipsurile trăite.
Zdrobiş mai spune că optimismul poate fi cultivat prin obiective financiare mici şi repetate: fiecare reuşită consolidează convingerea că acţiunile personale au efect. Totodată, persoanele optimiste reacţionează diferit la dificultăţi financiare — caută soluţii şi reconfigurează bugetul în loc să considere un eşec ca o sentinţă definitivă.
Specialista menţionează şi componenta biologică: aproximativ un sfert din tendinţa spre optimism poate fi influenţată genetic, restul fiind format din experienţe şi mediu. Concluzia este că felul cum privim viitorul influenţează deciziile mici, dar recurente, care se acumulează în timp şi pot îmbunătăţi capacitatea de economisire.
Comentarii recente