De ce notariatele provoacă nemulțumiri printre mulți români: „Am cheltuit o sumă considerabilă de bani doar pentru ca cineva să verifice niște documente”

Notariatele din România au o istorie îndelungată, însă profesia de notar rămâne adesea greu de înțeles pentru români. Unii dintre ei, nemulțumiți de taxele pe care trebuie să le plătească în birourile notariale, ajung să se revolte împotriva acestora.

Un român nemulțumit de taxele de la notariat pentru tranzacțiile imobiliare a stârnit reacții pe rețelele de socializare. El a spus că a plătit o sumă mare pentru a legaliza actele necesare achiziției unei locuințe și a propus renunțarea la serviciile notarilor.

Sesizarea românului a stârnit ironii și critici, unii sugerând renunțarea la legi sau înlocuirea notarilor cu reprezentanți ai dezvoltatorilor sau colegi de serviciu.

Unii români s-au plâns că s-au simțit jefuiți în birourile notariale, plătind sume considerabile pentru legalizarea actelor.

Un alt român a explicat că onorariile notariale sunt stabilite conform legii și reflectă expertiza, forța juridică și responsabilitatea asumată de notari. Fiecare birou își poate stabili propriile tarife, diferențele putând fi semnificative.

Un alt comentator a menționat că o parte din banii plătiți la notar ajung la statul român și că notarul primește un procent pentru munca depusă.

Rolul notarilor a fost explicat ca fiind esențial pentru evitarea actelor false și a problemelor juridice, precum cele generate de „actele de mână” folosite în perioada comunistă.

Notariatele au o istorie îndelungată în România, începând din Evul Mediu și fiind reorganizate și integrate în structura statului român după Marea Unire din 1918. După regimul comunist, notariatul public a fost afectat, dar a fost reînființat în 1995, readucând profesia în sistemul liberal.