Institutul pentru Studiul Războiului avertizează că Kremlinul va respinge orice rezultat electoral în Ucraina care nu îi convine.

Kremlinul intensifică eforturile de a influența viitorul politic al Ucrainei, promovând ideea „ilegitimității” conducerii actuale de la Kiev și folosind alegerile ca instrument de presiune. Potrivit unei analize publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Moscova transmite că nu va recunoaște rezultatele unui scrutin care nu ar duce la formarea unui guvern favorabil Rusiei.

Într-un interviu acordat agenției de stat TASS la 15 februarie, adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, a reluat acuzațiile privind presupusa „ilegitimitate” a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El a afirmat că propunerea lui Vladimir Putin privind instituirea unei administrații externe temporare sub egida Organizației Națiunilor Unite rămâne „valabilă”.

Galuzin a sugerat că un astfel de mecanism ar permite organizarea unor alegeri „democratice” și formarea unei conduceri cu care Moscova să poată semna acorduri internaționale. Kremlinul sugerează că nu consideră actualul guvern ucrainean un partener legitim de negociere și pune sub semnul întrebării orice scrutin desfășurat fără influența sa.

Analiștii subliniază că astfel de declarații reprezintă o ingerință directă în suveranitatea Ucrainei. Propunerile similare au fost deja respinse de secretarul general al ONU, António Guterres, precum și de reprezentanți ai Consiliului Național de Securitate al SUA, pe motiv că încalcă Constituția Ucrainei și dreptul cetățenilor de a-și alege conducerea.

ISW avertizează că Rusia încearcă să creeze pretexte pentru a nu recunoaște rezultatul unor posibile alegeri. Moscova susține, de exemplu, că ucrainenii din teritoriul Federației Ruse ar fi împiedicați să voteze, în timp ce continuă procesul de acordare a pașapoartelor ruse în teritoriile ocupate.

Analiștii consideră că solicitarea organizării alegerilor înainte de încheierea unui acord de pace ar limita capacitatea Ucrainei de a controla procesul electoral, în special în afara teritoriului aflat sub autoritatea sa. Votul din zonele ocupate ar putea deveni un instrument de intervenție directă în rezultatul alegerilor.

Moscova invocă propria experiență pentru a-și susține poziția. Alegerile prezidențiale din 2024 din Rusia și referendumurile din 2022 din teritoriile ucrainene ocupate sunt prezentate de Galuzin ca exemple de scrutin în condiții de conflict. Observatorii internaționali au criticat însă aceste procese, afirmând că nu au respectat standardele alegerilor libere și corecte.

Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale. Președintele Zelenski a declarat că scrutinul va fi organizat imediat ce condițiile de securitate o vor permite și în conformitate cu prevederile constituționale.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că viitoarea conducere a Ucrainei ar trebui să fie „prietenoasă” cu Rusia. Potrivit ISW, această poziție indică faptul că Kremlinul nu acceptă o curs politic independent la Kiev.

„Insistența Rusiei asupra alegerilor ca premisă pentru legitimitatea unui acord de pace este nesinceră”, arată raportul, „deoarece Kremlinul a lăsat clar să se înțeleagă că va contesta legitimitatea oricărui guvern ucrainean care nu îi permite să influențeze componența și orientarea sa politică”.

Datele Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei indică anomalii în registrele din teritoriile ocupate, unde apar zeci de mii de persoane cu vârste de peste 100 de ani. Numărul total al alegătorilor înscriși a scăzut la aproximativ 34 de milioane.

O nouă rundă de negocieri între Ucraina, Statele Unite și Rusia este programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Mutarea centrului de dialog din Emiratele Arabe Unite în Elveția și revenirea lui Vladimir Medinski în fruntea delegației ruse sunt interpretate de analiști ca semnale ale unei repoziționări tactice a Moscovei.

În marja Conferinței de Securitate de la München, președintele Zelenski s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio și cu emisari ai fostului președinte american Donald Trump, exprimând speranța că discuțiile din Elveția vor fi „rezultative”.

Zelenski a remarcat schimbarea liderului delegației ruse, sugerând că Moscova ar putea încerca să amâne decizii substanțiale. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a criticat prestațiile anterioare ale lui Medinski, acuzându-l că a preferat „pseudolecții istorice” în locul unor negocieri concrete.

Comentatorii politici apreciază că revenirea lui Medinski indică o accentuare a dimensiunii politice a discuțiilor, inclusiv a subiectului alegerilor din Ucraina. Declarațiile lui Galuzin privind o eventuală administrație temporară sub egida ONU sunt văzute drept o încercare de a introduce noi condiționări în procesul de pace.

Experții citați de presa ucraineană consideră că linia diplomatică a Kremlinului – combinând revendicări maximaliste și deschidere formală la dialog – urmărește consolidarea sprijinului intern și menținerea inițiativei pe agenda negocierilor.

În acest context, perspectivele unor progrese rapide rămân incerte, iar dezbaterea privind alegerile din Ucraina continuă să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică.