Care este mesajul transmis de cifrele referitoare la nivelul de trai din România în ultimele două decenii?

Țările din Europa Centrală și de Est (Cehia, Croația, Slovacia, Slovenia, Polonia, România și Ungaria) au avut parte de un proces istoric de convergență. În 1990, PIB-ul per capita din regiune reprezenta doar 27% din media UE; în prezent a ajuns la 45%, conform analizelor BCG și ale Băncii Mondiale.

Între 2000 și 2024, țările din regiune au înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de 3,1% (în termeni reali și la cursul euro din 2015), de 2,5 ori mai rapidă decât cea a zonei euro. În medie, 55 miliarde de euro de capital străin au intrat anual în regiune, dintre care 17 miliarde proveneau din UE. Excedentul comercial anual al regiunii a fost de 26 miliarde de euro, iar volumul total al exporturilor a atins 730 miliarde de euro.

Între 2005 și 2025, costul muncii pe oră a crescut cu 330% în regiune, în timp ce productivitatea a crescut doar cu 51%, iar rezerva de forță de muncă a scăzut cu 70%.

„Creșterea salariilor și a ocupării forței de muncă este binevenită, dar modelul de convergență bazat pe forță de muncă ieftină și abundentă s-a epuizat. Motivul principal este scăderea rezervelor de forță de muncă și îngustarea decalajului dintre productivitate și creșterea costului muncii”, a explicat László Juhász, partener senior responsabil pentru Europa de Est în cadrul BCG.

În ceea ce privește România, salariile medii nete au crescut semnificativ, iar PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat o creștere constantă. România se situează acum la un nivel apropiat de Polonia și peste Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.