Alin Ușeriu prezintă declinul Banatului montan văzut de pe Via Transilvanica, evidențiind satele pustii, locuite doar de câțiva bătrâni.

Una dintre cele mai bogate regiuni în resurse naturale ale României, Banatul Montan, se confruntă cu o situație dramatică, observată și descrisă de Alin Ușeriu, unul dintre cei care au explorat zona. Fondatorul Asociației Tășuleasa Social, care a lansat proiectul Via Transilvanica în 2018, a evidențiat problemele din Terra Banatica, o secțiune spectaculoasă a traseului turistic.

Terra Banatica, parte a traseului de drumeție Via Transilvanica, care se întinde pe 1.400 de kilometri de la nord la sudul României, cuprinde peste 230 de kilometri. Aici se regăsesc Porțile de Fier ale Transilvaniei, o trecătoare legendară între Ardeal și Banat, și orașul Caransebeș, construit pe ruinele așezării romane Tibiscum. Traseul continuă spre Reșița, orașul vechilor uzine metalurgice ale Banatului, și se adâncește în pădurile Banatului Montan, care găzduiesc foste așezări miniere și păduri seculare.

Alin Ușeriu a descris atmosfera vieții în pădurile din Terra Banatica, unde a simțit că face parte dintr-un mediu în care natura trăiește liber și fără sfârșit. El a subliniat istoria bogată a regiunii, care a fost colonizată masiv de Imperiul Habsburgic în secolul al XVIII-lea, atrăgând coloniști din diverse regiuni ale Europei.

Cu trecerea anilor, Banatul Montan a devenit una dintre cele mai bogate regiuni ale României, beneficiind de resurse naturale și tradiție în minerit. Însă, după 1989, epoca oțelului s-a încheiat brusc, iar așezările din zonă au început să se depopuleze, rămânând aproape pustii.

Alin Ușeriu a atras atenția asupra problemelor actuale din Banat, precum exploatarea intensivă a pădurilor și depopularea satelor. El îndeamnă românii să exploreze Terra Banatica și să se implice în protejarea și promovarea acestei regiuni unice.