În locul instalării unor sute de aparate de aer condiționat, Parisul dezvoltă un sistem centralizat care folosește apa rece din Sena pentru răcirea clădirilor. Rețeaua, lansată în anii 1990 şi extinsă în ultimii ani, cuprinde în prezent circa 120 km de conducte subterane care alimentează muzee, spitale, şcoli, hoteluri şi birouri, printre care Muzeul Luvru şi Grand Palais.
Soluţia funcţionează printr-un circuit în care apa din râu trece într-o conductă adiacentă celei care transportă apa încălzită din clădiri; schimbătorii de căldură separă cele două circuite şi transferă temperatura fără a amesteca lichidele. După proces, apa din Sena se întoarce în râu cu o temperatură uşor mai ridicată.
Proprietar al infrastructurii este Primăria Parisului, iar exploatarea este asigurată de RATP şi Engie prin societatea Fraîcheur de Paris, în baza unui contract de concesiune pe 20 de ani, reînnoit în 2022. Autorităţile plănuiesc să tripleze dimensiunea reţelei până în 2042, astfel încât să deservească peste 3.000 de clădiri din întreaga capitală.
Specialiştii afirmă că sistemul consumă mult mai puţină energie comparativ cu aparatele individuale de aer condiţionat şi ajută la reducerea efectului de „insulă de căldură urbană”. Monitorizările efectuate până acum nu au arătat efecte semnificative asupra ecosistemului râului, întrucât variaţiile termice rămân în limite admise.
Parisul nu este singur: Stockholm utilizează apa Mării Baltice, iar Toronto foloseşte apa din Lacul Ontario. Totuşi, experţii atenţionează că proiecte similare necesită investiţii mari, o cerere concentrată de răcire şi condiţii geografice favorabile. Valoarea estimată a contractului de dezvoltare pentru Fraîcheur de Paris este de 2,4 miliarde de euro.
Comentarii recente