Aproape 25% dintre alegătorii europeni au votat la ultimele alegeri naţionale pentru partide de extremă dreaptă, potrivit unei analize coordonate de politologul Matthijs Rooduijn de la Universitatea din Amsterdam în cadrul proiectului PopuList. Proporția a crescut semnificativ faţă de aproximativ 10% în urmă cu un deceniu şi circa 5% în 1995.
Studiul, realizat de peste 150 de cercetători din 31 de ţări, arată că aproape 30% dintre europeni au votat partide anti-sistem. Creşterea susţinerii pentru extrema dreaptă s-a accelerat între 2023 şi 2025, cu rezultate importante în Franţa şi Marea Britanie în 2024 şi cu avansuri în Germania în 2025.
La alegerile germane din 2025, Alternativa pentru Germania (AfD) şi-a dublat scorul, de la 10% la 21%, devenind a doua forţă politică. Partide de extremă dreaptă sunt acum în coaliţii de guvernare în Croaţia, Cehia, Italia şi Finlanda, susţin un guvern minoritar în Suedia şi conduc în sondaje în mai multe state.
Analiza identifică trei factori cheie: teme precum imigraţia au devenit decisive pentru alegători, mişcarea s-a “normalizat” şi partidele au devenit mai eficiente în construcţia narativelor populiste. PopuList defineşte extrema dreaptă prin nativism şi autoritarism şi recenzează 133 de partide de acest tip în Europa, comparativ cu 112 în 2003.
Autorii notează şi eşecuri recente, precum pierderea de mandate a PVV în Olanda sau înfrângerea lui Fidesz în Ungaria, dar concluzionează că tendinţa pe termen lung este de creştere. Susţinătorii văd în mişcare un corectiv democratic; criticii avertizează asupra riscurilor pentru instituţiile democratice şi drepturile minorităţilor.
Comentarii recente