Băncile centrale îşi măresc alocările în aur într-un context marcat de incertitudini geopolitice, presiuni inflaţioniste şi volatilitate pe pieţele financiare. Un studiu al Consiliului Mondial al Aurului (WGC), realizat între 5 februarie şi 19 mai, arată că 45% dintre gestionarii de rezerve publice intenţionează să crească deţinerile de aur în următoarele 12 luni, 54% plănuiesc să le menţină, iar doar 1% anticipează diminuarea.
Conform WGC, 93% dintre respondenţi deţin deja aur, faţă de 81% anul trecut, semnalând o extindere rapidă a rolului metalului preţios în rezervele internaţionale. Motivele invocate includ performanţa aurului în perioade de criză, rolul de diversificare şi funcţia de rezervă de valoare în condiţii economice instabile.
Majoritatea răspunsurilor au fost colectate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, creşterea riscurilor legate de Strâmtoarea Ormuz şi volatilitatea preţului petrolului, factori ce au întărit apetitul pentru active considerate stabile. Totodată, incertitudinea privind politicile monetare şi ritmul reducerii dobânzilor a redus atractivitatea unor active financiare tradiţionale.
Raportul arată şi o extindere a capacităţilor de stocare: circa 9% dintre respondenţi au majorat capacităţile interne, iar 10% pe cele externe. Cererea de aur rămâne ridicată, deşi unele prognoze indică o posibilă scădere a volumului achiziţiilor în 2026. Preţul aurului a cunoscut fluctuaţii semnificative; luni a urcat cu 3%, marţi cu 0,4%, până la 4.324,32 dolari pe uncie, după ce anterior atingea un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari. Analiştii Goldman Sachs menţin estimarea de 5.400 dolari pe uncie până la sfârşitul anului.
Comentarii recente