ascunse Ținutul românesc a devenit un adevărat paradis pentru hoții de situri arheologice, oferind o imensă hartă a comorilor ascunse.

În județul Constanța există aproape 500 de situri arheologice înregistrate, cuprinzând așezări din diverse perioade precum epoca bronzului și fierului, situri dacice, romane, necropole și fortificații de apărare, răspândite în întreaga regiune.

Specialiștii afirmă că este aproape imposibil să săpăm în pământul Dobrogei fără a descoperi o comoară. Minuni arheologice au fost găsite în cele mai neașteptate zone din județele Constanța și Tulcea, însă mulți dintre aceste situri au fost doar inventariate și nu pot fi vizitate.

Căutătorii de comori consideră zona de la malul mării un adevărat El Dorado, unde pot obține îmbogățire rapidă, chiar dacă acest lucru este ilegal.

Specialiștii sunt nemulțumiți de jefuitorii de situri arheologice. „În anul 2015, Ministerul Culturii a întocmit o listă cu peste 400 de situri arheologice în Dobrogea. De atunci au fost făcute câteva zeci de descoperiri. Desigur, unele dintre acestea nu sunt accesibile sau sunt greu de accesat, deoarece nu există șantiere arheologice acolo pentru a le face vizibile. Cu toate acestea, cei care folosesc detectoare de metale știu exact unde se află aceste locuri”, spune Aurel Mototolea, directorul Muzeului Național de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Scopul lor este de a găsi metale prețioase pe care să le vândă pe piața neagră sau măcar monede din bronz sau argint pe care speră să le vândă muzeelor. Din punct de vedere legal, cei care folosesc detectoare de metale nu au voie să caute sau să sape în siturile arheologice, ci doar în alte zone. Cu toate acestea, mulți fac acest lucru fără a fi observați și provoacă multe pagube”, adaugă arheologul.

Specialiștii subliniază că arheologia nu constă doar în monede, bijuterii și artefacte, ci și în contextul în care acestea au fost găsite. „Să presupunem că găsim o monedă la o anumită adâncime, într-un strat de cenușă. Putem deduce că a avut loc un incendiu, o invazie barbară sau o luptă, în funcție de datele istorice pe care le avem. Pentru noi, o monedă poate oferi multe informații, putem aduce date care să completeze istoria”, explică Aurel Motolea.

În opinia sa, ar trebui să existe o monitorizare și a celor care folosesc detectoare de metale în mod legal.

Periodic, polițiștii din Constanța descoperă cazuri de căutători de comori, fie prin prinderea lor în flagrant în siturile arheologice, fie prin găsirea lor atunci când încearcă să vândă bunurile furate din patrimoniul arheologic al României. Unul dintre cele mai recente cazuri a avut loc în 22 octombrie, când trei bulgari au fost prinși la punctul de trecere a frontierei Negru Vodă în timp ce încercau să scoată obiectele din țară.

„Polițiștii de frontieră ai Gărzii de Coastă au descoperit, la controlul mașinii, o sticlă din plastic care conținea nu mai puțin de 62 de monede cu inscripții în limba latină, precum și patru obiecte. De asemenea, au fost găsite trei detectoare de metale, probabil utilizate pentru descoperirea de comori arheologice. În acest caz, a fost întocmit un dosar penal pentru export ilegal al bunurilor de patrimoniu, precum și pentru accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic”, a declarat Andrei Ene, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă Constanța.

Potrivit unui expert în numismatică de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cele mai multe monede sunt din bronz și argint și au proveniență romană, probabil din secolul al IV-lea d.Hr. Acestea au inscripții în limba latină, iar o mică parte ar putea fi de proveniență medievală, probabil otomană, și ar fi putut fi furate din mai multe situri arheologice din Dobrogea.

„Obiectele și monedele au fost predate arheologilor de la Muzeul de Istorie Constanța, care le vor evalua și vor stabili valoarea și importanța lor pentru patrimoniul dobrogean”, a declarat Andrei Ene.

Din păcate, cazul bulgarilor nu este singular. În anul 2021, polițiștii au confiscat o comoară formată din 99 de monede din perioadele romană și medievală, precum și mai multe detectoare de metale, de la un bărbat din Movilița, județul Constanța. Acesta obișnuia să le vândă pe internet și este în prezent judecat pentru braconaj arheologic.

Căutătorii de comori se expun riscului de a primi pedeapsa cu închisoarea. „Conform prevederilor articolului 26 din Ordonanța de Urgență nr. 43/2000, accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Prin urmare, în funcție de concluziile organelor de urmărire penală, cei care efectuează căutări/săpături în zone cunoscute ca situri arheologice vor fi trași la răspundere”, a declarat avocatul Liviu Cristescu din Baroul Constanța.

De asemenea, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru cei care încearcă să scoată aceste obiecte din țară.