Discuția privind eliminarea ghenelor de gunoi din blocurile Capitalei reapare periodic în spațiul public de peste un deceniu și a trecut de mult din sfera tehnică în cea socială, generând reacții puternice și contradictorii. Lipsa unei implementări unitare și a unui calendar vizibil pentru cetățeni amplifică întrebarea: cine câștigă și cine pierde din schimbarea sistemului de colectare?
Critici vizează implementări locale considerate nefuncționale, precum cazul sesizat în Sectorul 6, unde echipamentele pentru colectare selectivă ar fi fost montate, dar rămân nefolosite. Alții reproșează ritmul lent al proiectelor începute în 2021 și așteptările nerealiste legate de termene anunțate public.
Pe de altă parte, administrațiile și specialiștii invocă complexitatea procedurilor: montarea infrastructurii trebuie urmată de contracte pentru tratare, sortare, depozitare și colectare, fiecare etapă presupunând licitații care pot fi contestate în instanță, întârziind demararea efectivă a serviciilor.
Argumentele publice nu sunt doar tehnice: mulți locuitori se tem pentru confortul zilnic—accesul persoanelor în vârstă sau al celor cu dizabilități, gestionarea deșeurilor în blocuri înalte cu un singur lift, mirosuri sau gândaci, precum și lipsa spațiului exterior pentru amplasare.
Inițiativa nu este însă nouă. Strategia de salubrizare adoptată în 2015 propunea trecerea de la ghene la colectare selectivă exterioară, iar în prezent Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică o nouă strategie cu orizont 2033. Documentul reliefează o abordare etapizată: transformarea ghenelor în puncte de colectare sau înlocuirea lor cu infrastructură exterioară, extinderea colectării separate, reorganizarea logisticii și introducerea principiului „plătești cât arunci”.
Strategia actuală mai încearcă să lege aceste măsuri de reforme operaționale și financiare, dar rămâne în faza de consultare publică, deci fără efecte obligatorii până la adoptarea finală.
Comentarii recente