Sâmbătă, 30 mai, în ajunul Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor), credincioșii ortodocși marchează Moșii de Vară, numiți și Moșii Cireșelor, o zi importantă de pomenire a morților însoțită de numeroase tradiții.
Cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu explică că în această zi se oficiază Sfinte Liturghii în biserici, urmate de slujbe de pomenire pentru „părinții, moșii și toți strămoșii familiei noastre”. Tradiția spune că rudele răposate așteaptă ofrande, astfel că pomana trebuie, în multe locuri, să fie caldă, pentru a „sătura” sufletele celor plecați.
În unele zone din Muntenia se oferă o mâncare numită „aburel” sau „aburi”, iar pomana se pune adesea în vase noi de lut cumpărate special. Un obicei frecvent este dăruirea de căni decorate cu flori de tei și cireșe, umplute cu vin, suc sau apă îndulcită cu miere, simboluri ale vieții și bucuriei.
Gospodarii din judeţe precum Argeș întind mese în curte cu bucate tradiționale, colăcei, cireșe și flori și invită rude, prieteni și vecini să mănânce pentru sufletul celor adormiți. După împărțirea pomanei, gazdele gustă și ele din mâncăruri pentru ca ritualul să fie împlinit.
Ziua este însoțită de numeroase superstiții: femeilor le este interzis să lucreze (de exemplu să tricoteze) pentru că, zice tradiția, colacii dați nu vor ajunge la cei pomeniți; este bine ca pentru belșug în grădină să se dea de pomană ceapă verde și usturoi; iar seara nu se recomandă mersul la fântână sau prin răscruci, locuri considerate treceri ale duhurilor. Totodată, se crede că ploaia în ziua Moșilor de Vară prevesteste o recoltă bogată.
Se mai spune că pregătirea de bucate proaspete și de obiecte noi pentru pomenire — vase de lut, cănile, colacii, lumânările — aduce spor, sănătate și liniște pentru anul următor.
Comentarii recente