Crima organizată din sudul Italiei și-a schimbat strategia de acces la fondurile europene: în loc să vizeze proiecte mari, grupările preferă finanțările fragmentate sub pragul de 150.000 de euro pentru a eluda verificările stricte, arată un studiu publicat de cercetători de la London School of Economics.
Analiza realizată de Marco Di Cataldo, Elena Renzullo și Andrés Rodríguez‑Pose a corelat 1,5 milioane de proiecte finanțate de UE în Italia în perioada 2007–2020 cu dosarele judiciare ale primăriilor infiltrate de mafie. Rezultatul: localitățile din Calabria, Campania, Sicilia, Apulia și Basilicata au primit cu până la 93% mai puține fonduri directe comparativ cu cele neinfectate, dar asta nu înseamnă o reducere a influenței criminale.
Conform legislației italiene, proiectele care depășesc 150.000 de euro sunt supuse controalelor stricte și unor certificări de integritate. Pentru a evita atenția autorităților, administrațiile complice reduc cu până la 30% accesarea proiectelor peste acest prag și fragmentă finanțările în sume mici, greu de urmărit de la Bruxelles.
Strategia consecințelor „la scară mică” afectează sectoare esențiale — construcții, gestionarea deșeurilor, transporturi, servicii sociale și utilități — și blochează dezvoltarea regională. Deși politica de coeziune a UE dispune de 392 de miliarde de euro în ciclul actual, iar la Bruxelles se discută un buget multianual de aproximativ două trilioane de euro, problemele de implementare semnalate de Curtea Europeană de Conturi rămân îngrijorătoare.
Autorii studiului subliniază că, unde guvernarea locală funcționează bine, impactul investițiilor europene poate crește cu până la 7%. În schimb, „tactica pașilor mărunți” a clanurilor mafioate condamnă regiunile sudice la stagnare economică, prin evitare deliberată a proiectelor ambițioase și a dezvoltării pe termen lung.
Comentarii recente