Analiza mecanismului prin care Parlamentul poate revoca interdicțiile referitoare la simbolurile fasciste este realizată de experții în drept, care investighează scandalul legislativ al momentului.

O propunere legislativă de abrogare a legilor anti-extremism și anti-antisemitism a provocat un scandal major în Parlament și a declanșat un conflict intens între USR și alianța AUR-PSD. Inițiativa, venită de la un grup de 42 de parlamentari naționaliști, a trecut neașteptat de prima comisie de specialitate, determinându-l pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, să recunoască o „eroare de judecată” și să promită că va bloca legea la votul final. Deși cei care au inițiat propunerea susțin că încearcă să protejeze marii scriitori români de cenzură, opoziția a avertizat că deschiderea acestei cutii a Pandorei ar putea reabilita mișcările fasciste și legionare. În contextul tensiunilor, experții în drept constituțional explică de ce Parlamentul are puterea de a abroga chiar și o lege declarată anterior constituțională de CCR.

Dezbaterea inițială a pachetului de legi a fost marcată de controverse privind riscul ca marii autori români să fie cenzurați în manualele școlare sau în edituri. În timpul dezbaterilor din Parlament, AUR a distribuit pliante cu fotografiile unor personalități ale culturii naționale, iar unul dintre acestea a fost rupt de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul Federației Comunităților Evreiești din România. Vexler a explicat ulterior că nu știa ce conținea pliantul și că legea nu vizează opera sau evoluția unor astfel de personalități.

Președintele Nicușor Dan a criticat lipsa de claritate a legii, care a ridicat critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație, accesului la cultură și libertății de exprimare. Chiar și o parte din opera lui Mihai Eminescu ar putea fi afectată de această lege. Cu toate acestea, sesizarea sa a fost respinsă, iar legea a fost adoptată fără modificări.

Un profesor universitar specializat în drept constituțional a explicat că Parlamentul are puterea de a abroga sau modifica o lege, chiar dacă aceasta a fost declarată constituțională de CCR. El a subliniat că declararea constituționalității unei legi nu înseamnă că Parlamentul nu poate interveni.

După adoptarea legii, numărul de sesizări a crescut, indicând necesitatea unui demers pentru a clarifica situația din societate. Parlamentul a fost acuzat de colaborare tacită între PSD și AUR, iar USR a fost criticat pentru modul în care a gestionat situația. O deputată USR a subliniat că AUR încearcă să impună propriile opinii peste valorile naționale și că legea Vexler este necesară pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei.