Când datoria vine ambalată în notificări „simpatice”, interfețe „prietenoase” și promisiunea că poți avea totul acum, riscul financiar începe să pară aproape invizibil. Exact asta arată un studiu despre platformele „Buy Now, Pay Later” (BNPL): plata în tranșe a devenit atât de firească, încât tot mai mulți tineri ajung să uite că, de fapt, se îndatorează.

 „Acest sistem a devenit un adevărat trend în comerțul românesc și asta pentru că soluția este una optimă: iei produsul pe loc și îl achiți în 3 sau 4 rate, de cele mai multe ori fără dobândă. Însă, sub acest ambalaj atractiv, BNPL schimbă profund modul în care ne raportăm la bani și datorii”, explică pentru analistul economic Adrian Negrescu.

De pildă, atunci când folosești un card de credit clasic sau iei un împrumut de la bancă, știi clar că faci o datorie. BNPL, în schimb, este promovat ca o simplă metodă de a-ți „gestiona bugetul”, mai spune el.

„Când vezi o pereche de încălțăminte de 600 de lei, creierul tău percepe o cheltuială mare. Dar când sistemul îți propune să plătești doar 150 de lei acum (prima rată), prețul pare dintr-o dată mult mai mic și mai ușor de acceptat”, susține acesta.

Această decuplare a produsului de prețul său real reduce „durerea” psihologică a plății, încurajând cumpărăturile din impuls, adaugă el. „În plus, spre deosebire de un card de credit, care necesită aprobări și dovezi de venit, BNPL îți dă aprobarea instantaneu, direct în coșul de cumpărături online. Din acest motiv, tinerii sunt mult mai vulnerabili. Pericolul nu vine dintr-o singură cumpărătură. Problema apare când aduni mai multe rate mici (de exemplu: 100 de lei pentru un tricou, 150 pentru adidași, 50 pentru un joc)”, completează Adrian Negrescu.

În opinia sa, toate aceste „micro-datorii” se adună lună de lună, iar când tragem linia, s-ar putea să descoperim că ratele depășesc bugetul disponibil. „Mai mult, lipsa experienței financiare a tinerilor îi face să rateze momentele în care trebuie să plătească, moment în care intervin penalitățile. Din păcate, mulți români cad în capcana aplicațiilor de acest tip pentru că acestea sunt construite special pentru a te face să cumperi mai mult, folosind tot felul de artificii, de la mesaje de tipul „Mai sunt doar 2 produse în stoc” sau cronometre care îți spun că oferta expiră te grăbesc să iei decizia la tot felul de stratageme inteligente”, este de părere analistul.

De exemplu, unele platforme îți dau puncte de loialitate sau insigne virtuale dacă le folosești serviciul. „Astfel, actul de a face o datorie este transformat într-un fel de joc (gamificare), ascunzând riscurile reale. Problema, din perspectiva riscului de credit, este că multe platforme BNPL nu raportează la Biroul de Credit. Astfel, o persoană poate fi supraîndatorată pe astfel de platforme, dar în ochii băncii ea pare să aibă un istoric financiar curat”, mai adaugă el.

Cert este că dacă tot mai mulți tineri se obișnuiesc să trăiască din BNPL, impactul ar putea fi major, atrage atenția specialistul. „Generația actuală riscă să devină dependentă de credite pentru cumpărăturile zilnice. Aceasta înseamnă că vor pune mai greu bani deoparte pentru economii sau pentru un avans la o casă, fiind mereu prinși în ciclul plăților din lunile anterioare. În plus, o generație supraîndatorată este mult mai sensibilă la orice șoc financiar, cum ar fi pierderea locului de muncă”, subliniază Adrian Negrescu.

Un studiu publicat în Journal of Cultural Economy, intitulat Buy Now, Pay Later technologies and the gamification of debt in the financial lives of young people, confirmă faptul că aceste servicii nu sunt doar o metodă alternativă de plată, ci un mecanism care schimbă felul în care tinerii percep datoria. Cercetarea a fost realizată în Australia pe 48 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.

Concluzia principală e îngrijorătoare: platformele BNPL reușesc să facă datoria să pară „ușoară”, „prietenoasă” și aproape informală. Spre deosebire de bănci, percepute drept reci și birocratice, aplicațiile de tip „Buy Now, Pay Later” folosesc interfețe simple, culori atrăgătoare și notificări simpatice, inspirate din rețelele sociale. Efectul? Utilizatorii ajung să nu mai simtă că fac, propriu-zis, o datorie.

Și asta și pentru că platformele evită cu grijă cuvântul „credit”. În loc de „împrumut” sau „datorie”, preferă formule ca „plăți simple”, „rate ușoare” sau „flexibilitate”. Mulți participanți la studiu au mărturisit că, la început, folosirea uneia dintre aplicații le dădea chiar un sentiment de siguranță financiară. Problema apare mai târziu, când plățile se adună și anxietatea lovește.

Cercetătorii vorbesc și despre un proces de „gamificare” a datoriei. Aplicațiile preiau logica jocurilor digitale și o aplică în zona financiară: notificări, recompense, mesaje aniversare, rezumate ale activității și stimulente pentru a continua să le folosești serviciul. În loc să trateze datoria ca pe o obligație serioasă, platforma o transformă într-o experiență aproape ludică, care reduce percepția riscului.

De exemplu, anumite aplicații îi „premiază” pe utilizatorii care și-au plătit ratele la timp oferindu-le limite mai mari de cheltuire. În practică, asta nu înseamnă că persoana e într-o situație financiară mai bună, ci doar că se poate adânci și mai mult în datorie. Ceea ce e prezentat ca recompensă devine, în realitate, o sursă suplimentară de risc.

La fel de relevantă e și „fluidizarea” relației cu creditul. Pentru mulți dintre tinerii care au participat la studiu, BNPL a părut mai simplu și mai puțin intimidant decât o bancă, tocmai pentru că totul se întâmplă prin telefon, fără conversații dificile și fără drumuri la ghișeu. Cu cât e mai ușor de accesat, cu atât e mai ușor de ignorat pericolul.

Interesant e că tinerii nu sunt complet naivi, au subliniat cercetătorii. Mulți participanți au observat singuri că aplicațiile încearcă să le capteze atenția și să îi facă să cheltuie mai mult. Și totuși, chiar și atunci când știu că sunt manipulați, interfața prietenoasă și sentimentul că dețin controlul fac serviciul greu de respins.

Concluzia cercetării e că platformele BNPL nu doar facilitează cumpărăturile, ci normalizează datoria în viața de zi cu zi. Obișnuiesc utilizatorii, mai ales pe cei tineri, să privească împrumutul ca pe o extensie firească a consumului. Iar această schimbare de mentalitate poate avea efecte serioase pe termen lung, mai ales în contextul în care salariile mici și costurile mari de trai îi împing deja pe mulți tineri spre soluții financiare rapide.