Bombele cu planare ghidate (KAB) sunt unele dintre cele mai distructive arme din arsenalul Rusiei, lovind orașe ucrainene și poziții de pe linia frontului de la distanțe de peste 45 km. Lansate de pe aeronave din spatele liniilor frontului, în afara razei majorității sistemelor de apărare antiaeriană, aceste bombe au provocat pagube extinse, peste 5.700 fiind lansate asupra Ucrainei într-o singură lună, relatează Forbes.

Eforturile de a le contracara s-au dovedit dificile. O analiză RAND din 2024 făcea observația că, deși bruiajul ar putea oferi o soluție, „în război, soluțiile miraculoase sunt rare.” Ucraina a reușit inițial să perturbe sistemele de navigație ale bombelor, făcându-le să rateze țintele. Însă Rusia s-a adaptat, modernizându-și receptoarele și restabilind eficiența bombardamentelor.

Acum, dezvoltatorii ucraineni susțin că au redobândit avantajul în fața tehnologiei rusești.

„Eficiența KAB-urilor a scăzut la zero,” a declarat un purtător de cuvânt al dezvoltatorilor sistemului Lima-Quant. „Pe un segment de aproximativ 700 km al frontului, inamicul a lansat 869 de KAB-uri într-una dintre lunile anterioare. Consecințele acestor lovituri au fost răni minore pentru opt militari.”

Sistemul Lima-Quant se bazează pe o tehnologie dezvoltată de aceeași echipă -creditată și pentru devierea rachetelor Kinjal. La fel ca modelul inițial Lima,  noul sistem modernizat a fost creat în colaborare cu unitatea Night Watch, și nu cu structuri guvernamentale sau militare formale, evidențiind atât inovația, cât și tensiunile din ecosistemul de apărare al Ucrainei.

KAB-urile -prescurtare de la Korrektiruyemaya Aviatsionnaya Bomba („Bombă aeriană ajustabilă”) -sunt echivalentul rusesc al modelelor americane JDAM. Ele transformă bombe neghidate în arme de precizie folosind navigație prin satelit și aripioare, pentru a lovi o locație prestabilită, cu o precizie de aproximativ 20 de metri în condiții favorabile. Majoritatea variantelor pot parcurge peste 60 de kilometri și transportă focoase între 230 și 1300 de kilograme, capabile să lase cratere de 15 metri lățime.

În ciuda vitezei și puterii lor, aceste bombe au o vulnerabilitate critică: dependența de navigația prin satelit. Forțele ucrainene au exploatat acest aspect în 2024 prin bruiaj, perturbând sistemele de ghidare.

„Eficiența KAB-urilor depinde direct de sistemul lor de ghidare,” a explicat purtătorul de cuvânt. „Anterior foloseau Kometa-4 CRPA, iar mai târziu – după extinderea sistemului ucrainean de război electronic (EW) – Kometa-8.”

Aceste sisteme CRPA (Controlled Reception Pattern Antenna) – antene adaptative capabile să filtreze interferențele – au devenit din ce în ce mai sofisticate. Versiunile timpurii puteau contracara câteva surse de bruiaj, însă modelele mai noi și-au extins dramatic capacitatea.

„Rușii au dezvoltat o serie fundamental nouă de CRPA,” a spus purtătorul de cuvânt. „Comparăm această creație cu dezvoltarea Enigma din Al Doilea Război Mondial. Aceste CRPA pot rezista unui nivel de bruiaj care depășește semnificativ numărul elementelor lor antenă.”

Potrivit dezvoltatorilor ucraineni, noile sisteme rusești necesitau zeci de emițătoare de bruiaj pentru a fi contracarate – iar în unele cazuri nu puteau fi perturbate eficient decât pe distanțe scurte, de „de la zeci de kilometri la sute de metri”. Prin urmare, bombele și-au recăpătat precizia.

Situația s-a schimbat din nou odată cu apariția Lima-Quant, ale cărei detalii tehnice sunt, din motive evidente, secrete.

„KAB-urile fie nu loveau ținta, fie nu puteau fi lansate, întrucât sistemul de ghidare genera o eroare de navigație,” a declarat purtătorul de cuvânt. „Piloții ruși nu înțelegeau ce se întâmplă, deoarece navigația pe aceste CRPA era pierdută cu 100 km înainte de linia de contact.”

Sistemul afectează nu doar bombele cu planare, ci și dronele Shahed. „Obiectivele protejate de Lima EW nu puteau fi lovite,” a adăugat acesta.

Totuși, tehnologia vine cu compromisuri. Războiul electronic nu face diferența între sisteme prietene și inamice, iar forțele ucrainene au raportat perturbări ale propriilor drone.

„Comandanții de brigadă implicați în operațiuni au început să impună interdicții asupra utilizării războiului electronic, pe motiv că dronele lor Mavic și bombardierele nu își pot îndeplini misiunile,” a spus purtătorul de cuvânt. „Aceste interdicții sunt principala noastră problemă în prezent.”

Tensiunile interne au complicat situația. Dezvoltatorii s-au confruntat și cu investigații și acuzații de corupție, care au oprit progresul timp de luni de zile.

„Concurenții, nemulțumiți de ritmul extrem de rapid al implementării Lima, au început să facă plângeri nefondate către autorități,” a declarat purtătorul de cuvânt. „Activitatea echipei și a producătorului a fost suspendată mai mult de jumătate de an, ceea ce a dus la pierderi semnificative.”

În ciuda acestor obstacole, sistemul este acum implementat, iar dezvoltatorii susțin că eficiența sa este fără precedent.

„Astăzi, Lima Quant este singurul sistem din lume capabil să suprime aceste CRPA la o distanță de 50 km; KAB-urile la distanțe de peste 100 km; și rachetele de croazieră și balistice la distanțe și mai mari,” a spus purtătorul de cuvânt.

El a adăugat că sistemul s-a dovedit eficient și împotriva rachetelor Kinjal: „Din 42 de rachete lansate, am reușit să neutralizăm 41 – majoritatea prin dezintegrarea lor în aer fără detonare.”

Astfel de afirmații sunt dificil de verificat independent. Cu toate acestea, oficiali și militari ucraineni confirmă că războiul electronic joacă un rol tot mai important și există coroborări din partea unor ofițeri privind capacitatea Lima-Quant.

„Atunci când sunt implementate la scară suficient de mare și coordonate între sectoarele operaționale, aceste sisteme pot limita semnificativ capacitatea bombelor ghidate și a UAV-urilor de a lovi țintele vizate,” a declarat un ofițer din cadrul Night Watch.

Surse ruse au recunoscut, de asemenea, probleme, relatând scăderea semnificativă a preciziei unor sisteme de rachete balistice precum Iskander, care au ajunsă rateze ținta cu un kilometru.

În cele din urmă, această confruntare reflectă un tipar mai larg al războiului modern: un ciclu continuu de adaptare și contra-adaptare.

Războiul electronic, spun analiștii, este o cursă fără sfârșit, fiecare progres fiind rapid contracarat. Pentru moment, dacă aceste afirmații se confirmă, Lima-Quant ar putea oferi Ucrainei un răgaz temporar în fața uneia dintre cele mai devastatoare arme ale Rusiei, notează Forbes.