și tratate? Copiii sunt din ce în ce mai vulnerabili la afecțiunile cardiovasculare. Cum pot fi identificate și tratate aceste boli?

Numărul micuților care suferă de afecțiuni cardiace este în continuă creștere și a atras atenția medicilor după ce doi copii au murit în ultimele zile din cauze cardiace. Medicii explică că bolile cardiovasculare pot fi congenitale sau dobândite.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, malformațiile congenitale au reprezentat 16% din decesele copiilor în anul 2020, clasându-se pe locul al patrulea în Europa.

Aceste malformații pot rămâne nedetectate în absența simptomelor. Cu toate acestea, afecțiunile cardiace pot fi depistate printr-un control cardiologic de rutină în prima lună de viață, afirmă experții.

Profesorul de cardiologie, dr. Eduard Apetrei, subliniază că bolile care afectează copiii „sunt în general congenitale și pot fi descoperite mai devreme sau mai târziu”. Acesta recomandă efectuarea unui „examen atent al mamei și fătului” înainte de naștere pentru a depista cât mai devreme malformațiile, precum și efectuarea de „teste genetice la părinți”.

„Genetica joacă un rol extrem de important în dezvoltarea unei medicine personalizate”, adaugă medicul cardiolog.

Un consult cardiologic este obligatoriu pentru sugarii care prezintă suflu cardiac sau anomalii detectate prin măsurarea saturației la nivelul membrelor. De asemenea, bebelușii care au fost diagnosticați cu malformații cardiace în timpul morfologiei fetale sunt trimiși la cardiolog în prima lună de viață.

Screeningul prin pulsoximetrie, recomandat de Asociația Americană de Pediatrie, poate detecta în mod non-invaziv majoritatea malformațiilor care pot fi inițial asimptomatice. Cu toate acestea, acest screening este efectuat în țara noastră începând din 2018.

Eduard Apetrei crede că ar putea fi făcute și mai multe în acest sens, „mai ales dacă am dezvolta medicina preventivă” și „am configura sisteme care pot ajuta acești pacienți”.

Reputatul cardiolog afirmă că populația României suferă din cauza lipsei programelor de prevenție, iar spitalele sunt într-o „suferință cronică”.

Fostul președinte al Societății Române de Cardiologie susține că, deși medicii au recomandări pentru a reduce acest fenomen și „știu cum să reducă acest procent, problema ține de factorul politic, mai ales din cauza lipsei de fonduri. Prevenirea costă mai puțin decât tratarea unui infarct miocardic, de exemplu”.

Recent, o adolescentă de 16 ani, care-și sărbătorea ziua de naștere, a fost găsită moartă în camera sa după ce le-a spus prietenilor că se simte rău și merge să se odihnească. Deși era supraponderală, nu avea afecțiuni medicale cunoscute, dar autopsia a arătat tulburări de ritm cardiac. Medicii susțin că adolescenta suferea de anumite probleme cardiace pentru care nu primea tratament.

La scurt timp, într-un parc din București, a fost găsit mort un băiețel de 13 ani. Cauza decesului: probleme cardiace. Copilul alergase înainte, iar când s-a simțit rău, s-a așezat pe o bancă. Acolo și-a găsit sfârșitul. Echipajul medical care a ajuns la fața locului nu a putut decât să constate decesul.

Dr. Eduard Apetrei, medic primar cardiolog, afirmă că „obezitatea reprezintă un factor de risc pentru bolile cardiovasculare”, iar la copii, efectele se vor manifesta „un pic mai târziu”.

Specialistul consideră că nici școala nu ajută, iar în prezent copiii trăiesc într-un mediu plin de tentații.

„Medicii întâlnesc din ce în ce mai des astfel de cazuri. Stilul de viață, lipsa de activitate fizică, consumul excesiv de tutun și alcool, precum și alimentația necorespunzătoare au dus la scăderea vârstei la care apar afecțiuni cardiace. Un corp sănătos și menținerea unei diete echilibrate ar putea reduce numărul copiilor cu probleme de greutate și, implicit, numărul celor cu afecțiuni cardiace. Dacă în trecut, bolile cardiace în rândul copiilor erau excepții, acum numărul celor mici care suferă de aceste afecțiuni este în creștere”, avertizează specialistul.