Un studiu arată cum se schimbă creierul uman odată cu înaintarea în vârstă, evidențiind faptul că anumite zone sunt afectate mai rapid și cresc riscul de demență.

Un studiu recent publicat în revista GeroScience de la University of Southern California aduce o nouă perspectivă asupra procesului de îmbătrânire a creierului uman. În contrast cu cercetările anterioare, care foloseau un singur scor de „vârstă cerebrală”, noua analiză a examinat separat 148 de regiuni distincte ale creierului. Conceptul de „vârstă cerebrală” indică cât de mult pare să îmbătrânească creierul în comparație cu vârsta reală, iar diferențele pot influența riscul de declin cognitiv. Cercetătorii au analizat peste 41.000 de scanări RMN de la adulți pentru a determina modul în care fiecare regiune a creierului îmbătrânește în mod diferit, iar apoi au identificat asocieri genetice semnificative pentru a înțelege mai bine influența genelor asupra acestui proces. Studiul a relevat că îmbătrânirea creierului este un proces complex, influențat de mai multe gene care au efecte diferite în funcție de regiune. De asemenea, s-a constatat că regiunile care îmbătrânesc cel mai rapid sunt și cele mai vulnerabile în fața bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer sau demența frontotemporală. Utilizarea inteligenței artificiale a permis cercetătorilor să identifice modele subtile de îmbătrânire în imaginile RMN, facilitând astfel corelarea acestora cu datele genetice. Deși rezultatele au valoare în cercetare, ele nu pot fi încă utilizate în diagnosticul clinic, dar deschid noi perspective pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de demență și pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate în viitor.