Care este planul Chișinăului pentru reintegrarea regiunii separatiste Transnistria?

PAS, formațiunea pro-europeană, a câștigat alegerile parlamentare în toamna trecută, deschizând oportunitatea pentru decizii dificile, dar necesare, inclusiv în dosarul transnistrean.

În 2003, Chișinăul a acceptat preliminar „planul Kozak”, impus de Rusia. Cu puțin timp înainte de aprobarea planului, autoritățile moldovene au renunțat la el, provocând furia Kremlinului. De atunci și până în prezent, Republica Moldova nu a prezentat niciodată partenerilor occidentali o viziune guvernamentală cuprinzătoare privind modul în care ar trebui să aibă loc reunificarea. Motivul acestei tăceri este că în țară lipsește cererea publică pentru reintegrare. Alegătorii nu consideră problema transnistreană o prioritate, comparativ cu provocările economice sau ideologice. Uniunea Europeană așteaptă acțiuni din partea Chișinăului după alegeri. Documentul din 2026 a rupt această tăcere, oferind viziunea Chișinăului privind restabilirea integrității teritoriale.

Chișinăul propune ca separatiștii susținuți de Rusia din regiunea transnistreană să fie înlocuiți de o administrație internațională temporară. Deși nu propune modalități privind retragerea trupelor ruse, Republica Moldova intenționează să exercite presiuni asupra Tiraspolului pe cont propriu. Chișinăul recunoaște că Tiraspolul nu dorește reunificarea, beneficiind de sprijinul Moscovei. Republica Moldova va introduce reguli fiscale, vamale și comerciale pe întreg teritoriul fără acordul Tiraspolului.

Chișinăul propune și un fond de convergență, accesul la acesta fiind condiționat de respectarea drepturilor omului, libertății de exprimare și altor cerințe. Problema principală rămâne prezența militară rusă, iar Republica Moldova nu are instrumente pentru a forța retragerea trupelor. În ansamblu, Guvernul moldovean încearcă să contureze un plan care să fie acceptabil atât pentru populație, cât și pentru partenerii internaționali.