După plata facturilor de energie, una din cinci gospodării ajunge sub pragul sărăciei. Cine se află în cea mai dificilă situație?

Conform noului raport anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aproximativ o gospodărie din cinci din România (21,1%) ajunge sub pragul de sărăcie după achitarea facturilor la energie. Această situație este accentuată de creșterile bruste ale prețurilor la energie, generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

Analiza relevă impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și subliniază că sărăcia energetică rămâne o provocare majoră la nivel național, mai ales în contextul tensionat de pe piețele energetice internaționale. Mediu rural și locuințele individuale sunt cele mai afectate de sărăcia energetică, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz amplifică presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

Vulnerabilitatea energetică este determinată de mai mulți factori, cum ar fi veniturile reduse, locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologii moderne. Fenomenul afectează diferit regiuni, medii de locuire și tipuri de locuințe.

Pentru a aborda eficient sărăcia energetică, este necesară o analiză complexă a datelor privind veniturile, mediul de rezidență, costurile energetice, consumul și caracteristicile locuințelor. Politicile publice eficiente trebuie să fie construite pe baza unor date integrate.

Raportul anual al ORSE pentru 2025 evidențiază evoluția sărăciei energetice în România în perioada 2020-2024, folosind date din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) publicată de Institutul Național de Statistică. Presiunea costurilor energetice afectează tot mai mult și gospodăriile cu venituri medii, dar este dramatică pentru cele cu venituri reduse.

Sărăcia energetică este mai accentuată în mediul rural, unde majoritatea gospodăriilor cu consum energetic sub nivelul minim se află. În mediul urban, supraconsumul energetic este mai frecvent, reflectând diferențele de consum și acces la infrastructura energetică modernă.

Pentru a combate sărăcia energetică, sunt necesare politici publice structurale, precum dezvoltarea unui sistem național integrat de date, consolidarea cooperării între instituții și sectorul energetic, politici diferențiate în funcție de tipul vulnerabilității și extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie. Este esențial ca aceste politici să abordeze atât cauzele structurale ale vulnerabilității energetice, cât și situațiile de criză care pot afecta rapid gospodăriile.