Care este proporția bărbaților bătuți de femei în Prahova ca urmare a violenței domestice?

Numărul bărbaților care raportează tratamente abuzive din partea partenerelor lor de viață este în creștere. În Prahova, au fost înregistrate zeci de cazuri de agresiune domestică în care femeile au fost principalele vinovate. Conform orbservatorulph.ro, peste 100 de bărbați au fost agresați de partenerele lor în primele nouă luni ale acestui an.

Potrivit datelor furnizate de Poliția Prahova la cererea Observatorului Prahovean, în perioada ianuarie – octombrie, au fost raportate 751 de infracțiuni legate de violența în familie și alte fapte de violență domestică conform legii 217/2003R. Din acestea, 157 de cazuri au avut loc în municipiul Ploiești.

Dintre cei peste 700 de autori implicați în aceste infracțiuni în județul Prahova, 113 au fost femei. În cazul orașului Ploiești, din cele 157 de incidente de agresiune domestică înregistrate în aceeași perioadă, 20 au avut femeile ca autori.

Un raport al Centrului FILIA intitulat „Acces: advocacy, capacitate și consolidare pentru egalitate în sănătate și siguranță” evidențiază dificultățile României în aplicarea legislației privind accesul femeilor la servicii de sănătate și la cele de prevenire și combatere a violenței împotriva lor.

Raportul subliniază diferențele semnificative dintre ceea ce este prevăzut în lege și teoretic oferit, și ceea ce este disponibil și accesibil în realitate în ceea ce privește informațiile, logistica și resursele financiare pentru femeile vulnerabile din România.

Proiectul care a stat la baza raportului a fost inițiat în martie 2021 în localități rurale din județele Argeș și Ialomița și a identificat câteva obstacole principale cu care se confruntă femeile în România, o țară europeană în secolul al XXI-lea.

În primul rând, documentul arată că femeilor le lipsește informația referitoare la pașii pe care trebuie să-i urmeze în cazul în care devin victime ale violenței domestice sau pentru a obține asigurarea de sănătate necesară pentru anumite servicii medicale.

În al doilea rând, încrederea în autorități este redusă. Această lipsă de încredere este alimentată de remarci rasiste, lipsa sprijinului în navigarea prin sistemul birocratic și stigmatizarea victimelor în cazurile de violență. Din aceste motive, femeile dezvoltă propriile strategii de supraviețuire, încearcă să iasă din relațiile abuzive și evită să solicite servicii medicale.