Videoclipul prezintă secretele Banatului Montan, o regiune bogată în comori din România, care a fost readusă la viață din sălbăticie cu sprijinul coloniștilor.

În Banatul Montan, călătorii pot descoperi sate vechi românești, precum și vechi localități ale cehilor, germanilor, slovacilor, sârbilor, croaților, carașovenilor și rutenilor. Aceste locuri sunt înconjurate de comori naturale, incluse în Clisura Dunării și parcurile naționale din munți.

Munții Banatului au fost o regiune greu accesibilă din cauza reliefului accidentat, fragmentat de văi adânci și sălbatice, precum și datorită poziției geografice mai puțin avantajoase, situată la marginea imperiilor și regatelor.

În timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea, armatele împăratului Traian au traversat Dunărea pe poduri construite din corăbii și au avansat către centrul de putere al Daciei, Sarmizegetusa Regia, ocolind acești munți prin est și vest.

După înființarea provinciei Dacia, romanii au transformat vechile rute militare în două drumuri imperiale de piatră, care porneau de la Dunăre, înconjura Banatul Montan și se uneau la Tibiscum înainte de a urca spre Porțile de Fier ale Transilvaniei și apoi spre nordul provinciei.

De-a lungul acestor căi de comunicație au fost stabilite castre, așezări civile și miniere, precum și faimoasa stațiune cu ape termale Herculane. În secolul al III-lea, odată cu retragerea autorităților imperiale la sud de Dunăre, ținutul Banatului Montan a fost abandonat de administrația și armata romană, dar o parte a populației a continuat să trăiască aici, păstrând tradițiile și cultura daco-romană.

În secolele următoare, slavii s-au stabilit în zonă, iar teritoriul Banatului Montan a intrat sub influența Regatului Ungariei. Au fost ridicate fortificații și cetăți pentru apărare împotriva invaziilor. După marea invazie tătară din secolul al XIII-lea, regii maghiari au colonizat în zonă populații germanice, bulgari și sârbi pentru a repopula teritoriile pustiite.

Banatul Montan a fost o regiune disputată între Regatul Ungariei și Imperiul Otoman. După prăbușirea regatului ungar, a intrat sub stăpânirea otomană, devenind o zonă de frontieră între lumea creștină și cea musulmană.

Sub stăpânirea Imperiului Austriac, Banatul a fost reorganizat, dezvoltându-se mine, uzine metalurgice și așezări industriale. Populația a fost completată cu coloniști specializați din Europa Centrală.

După ce Banatul a devenit parte a României în 1919, regiunea a fost considerată cea mai bogată din țară, datorită resurselor naturale și tradiției în minerit și industrie. Populația era formată din români, germani, sârbi, cehi, croați și maghiari.

După Al Doilea Război Mondial, mulți etnici germani au fost deportați în URSS, iar sub regimul comunist, minoritățile etnice au fost supuse măsurilor represive. După 1990, populația din Banatul Montan a început să scadă, iar satele au început să se depopuleze.

Satele Carașova și Lupac, locuite de carașoveni, au păstrat identitatea culturală distinctă. Finanțate de guvernul Croației, aceste localități au fost modernizate, iar biserici catolice vechi au rămas centre comunitare.

De-a lungul timpului, Banatul Montan a fost locuit și de cehi, care s-au stabilit în satele fondat…