Ce strategii ne recomandă psihologii pentru a reduce sau elimina dependența de dulciuri, înghețată și chipsuri?

Unul din zece adulți suferă de dependență de alimente nesănătoase. Consumul de înghețată, chips-uri sau sucuri provoacă o creștere rapidă a nivelului de dopamină, urmată de o scădere bruscă, ceea ce duce la pofta continuă pentru astfel de alimente, similară cu cea pentru droguri. Informarea, educația și moderația pot ajuta în lupta împotriva acestei dependențe.

Dependența de astfel de produse este legată de gust și de senzația pe care o oferă mâncarea, dar este și o modalitate de compensare a nemulțumirilor și frustrărilor emoționale, conform psihologului Mariana Mihalache. Ea consideră că dependența de alimentele ultraprocesate poate fi comparată cu dependența de tutun, alcool sau droguri, în cazul persoanelor cu personalități dependente.

Un nou studiu arată că alimentele nesănătoase creează dependență similară cu heroina, cocaina sau nicotina. Chiar dacă aceste alimente sunt asociate cu afecțiuni precum cancerul, suferința psihologică sau moartea prematură, ele rămân preferatele tuturor datorită efectului de dependență. Consumul de înghețată, chips-uri sau biscuiți determină o creștere rapidă a nivelului de dopamină, urmată de o scădere bruscă, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri.

Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, afirmă că alimentele ultraprocesate, care conțin combinații de carbohidrați rafinați și grăsimi, pot crea dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, mai mult decât oricare alt macronutrient în mod izolat. Keren Rosner, psiholog și psihoterapeut, explică că consumul acestor alimente nu este doar o plăcere, ci are și un rol psihologic în satisfacerea unor nevoi emoționale.

Expertul recomandă înțelegerea motivelor din spatele consumului de alimente nesănătoase și găsirea unor soluții sănătoase în locul lor. Informarea, promovarea și discuția despre dependența de astfel de alimente pot fi de ajutor în lupta împotriva acestei adicții.

Deși nu se știe exact ce anume din aceste alimente provoacă dependența, unii experți consideră că aditivii din aceste produse ar putea fi responsabili. Experții sugerează că aceste alimente ar trebui să aibă avertismente similare cu cele de pe produsele din tutun, mai ales că ele sunt omniprezente.

Cu toate acestea, nu toți oamenii devin dependenți de alimentele nesănătoase, la fel cum nu toți devin dependenți de alcool sau tutun. Moderația este cheia pentru a evita astfel de dependențe. Healthline, un site web american de sănătate, recomandă ca alimentele procesate să nu reprezinte mai mult de 10-20% din totalul caloriilor consumate.

Eduard Adamescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, susține că această nevoie de consum de alimente nesănătoase este determinată de obiceiurile și accesibilitatea acestora. El consideră că educația alimentară începând din copilărie poate ajuta la evitarea acestor dependențe.