Reconversia profesională nu mai este considerată o opțiune, ci o necesitate.

Într-o piață a muncii în continuă schimbare, caracterizată de digitalizare și automatizare, reconversia profesională devine o necesitate tot mai urgentă, nu doar o opțiune. Joburile considerate stabile cu doar câțiva ani în urmă dispar sau se schimbă radical, în timp ce altele apar și cer competențe complet noi. Cu toate acestea, România pare să nu se adapteze la aceste tendințe, conform experților în Resurse Umane.

Reconversia profesională este extrem de necesară, conform Oanei Botolan, expert în consultanță organizațională și strategie HR. Aproximativ 50% – 60% din populația angajată ar avea nevoie de reskilling sau training pentru a rămâne relevanți pe piața muncii. Reskilling-ul implică învățarea de competențe noi pentru a ocupa un rol diferit în cadrul aceleiași companii sau într-o industrie diferită.

Presiunea pentru recalificare vine nu doar din partea inteligenței artificiale, ci și dintr-un proces mai amplu de transformare economică. Digitalizarea și automatizarea posturilor de muncă, precum și economia verde, impun necesitatea unor competențe digitale în continuă schimbare și adaptare.

În contextul acestei dinamici, ideile de „meserie pentru o viață” sau „loc de muncă de la care să ieși la pensie” devin din ce în ce mai puțin realiste. Adaptarea continuă și învățarea pe tot parcursul vieții devin imperativ pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

Cu toate acestea, accesul limitat la programe de formare și lipsa de apetență pentru schimbare reprezintă principalele obstacole în calea adaptării la tendințele de recalibrare profesională în România. Mentalitățile și nivelul de trai scăzut sunt alte factori care îngreunează procesul de reconversie profesională.

Există programe de formare disponibile la universitățile de stat pentru cei interesați să-și schimbe direcția profesională. Opțiunile pentru anii următori pot fi consultate pentru cei care doresc să-și înceapă reconversia profesională.