Budapesta devine câmpul de luptă în alegerile din Ungaria, unde se va evidenția conflictul de putere între Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia.

Alegerile parlamentare din Ungaria au fost programate pentru 12 aprilie 2026, iar partidul naționalist Fidesz a început deja campania electorală. La congresul formațiunii de la Budapesta, Viktor Orbán a confirmat că este pregătit să continue să fie prim-ministru după aproape două decenii la putere.

Miza alegerilor nu este doar internă, ci și un test ideologic major, în care Washingtonul, Moscova și Bruxellesul au interese directe și contradictorii. Oficial, competiția este între Fidesz și partidul insurgent Tisza, condus de Péter Magyar, dar există o luptă mai largă pentru direcția Europei.

Administrația Trump își dorește ca Orbán să câștige pentru a demonstra că un model de guvernare iliberal poate învinge hegemonia liberală în UE, în timp ce Rusia îl vrea pe Orbán în interiorul Uniunii pentru a încetini sancțiunile și a slăbi solidaritatea occidentală. Bruxellesul ar prefera ca Orbán să plece, dar nu își poate permite să o spună deschis fără a alimenta discursul despre „interferențe străine”.

Ungaria își alege viitorul în timp ce marile puteri o tratează ca pe un instrument de presiune. Campania lui Orbán se bazează pe frică, deoarece contractul său economic cu electoratul s-a rupt din cauza inflației post-Covid și a problemelor economice.

Opoziția, condusă de Péter Magyar și partidul Tisza, reprezintă o provocare serioasă pentru Orbán. Sondajele recente indică o competiție strânsă între cele două tabere. Magyar evită războaiele culturale și atacă competența regimului, promițând să mențină Ungaria în NATO și UE, dar cu relații „pragmatice” cu Rusia.

Alegerile din Ungaria au devenit un punct de interes pentru SUA, Rusia și UE, iar rezultatul va avea impact asupra întregii Europe. Alegerile nu mai sunt doar despre Ungaria, ci despre direcția pe care o va lua țara în contextul unui conflict ideologic global.