Budapesta, capitala Ungariei, a fost clasificată ca fiind „junk” și este considerată nepotrivită pentru investiții.

Moody’s a redus ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, clasificând orașul în categoria cu risc ridicat, cunoscută sub denumirea de „junk”. Mai grav este faptul că agenția a plasat ratingul sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, invocând riscul crescut de neplată.

În comunicatul Moody’s, problema principală este lichiditatea. Agenția a subliniat că informațiile referitoare la disponibilitatea de numerar a orașului ridică semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea acestuia de a-și onora toate obligațiile financiare. Este vorba nu doar de aspecte politice, ci și de disponibilitatea de bani în prezent pentru a face față plăților iminente.

Retrogradarea survine într-un moment sensibil, în contextul în care Ungaria se pregătește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA se află în fruntea sondajelor independente, exercitând presiune asupra celor 16 ani de guvernare ai lui Orban.

Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a avertizat de mai mult timp că orașul se află în pericol de insolvență. El acuză guvernul de problemele financiare, în timp ce partidul lui Orban susține că dificultățile provin din „cheltuieli iresponsabile” ale primarului.

Un aspect tensionat este faptul că Budapesta trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central, care au crescut de aproape nouă ori din 2019 și reprezintă aproximativ o cincime din veniturile orașului în acest an. Există dispute legale referitoare la legalitatea acestei taxe, iar parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea obliga Budapesta să se împrumute în condiții neclare și ar face primarul penal responsabil pentru eventuale încălcări.

Aceste evenimente ar putea servi drept lecție și pentru București, deoarece o capitală care intră în conflict cu guvernul central și depinde de transferuri financiare imprevizibile poate suferi consecințe grave asupra costului banilor, a ratingului de credit și a încrederii pieței. Acest lucru poate afecta dobânzile la împrumuturi, încrederea furnizorilor și capacitatea de a gestiona dificultățile financiare fără a afecta serviciile esențiale.

În București, unde blocajele financiare se resimt rapid în sectoare precum transportul public și termoficarea, o situație precum „lichiditate redusă + transferuri nesigure” poate declanșa crize în lanț.