Cum au devenit brazi, colindele și cozonacul simboluri ale Crăciunului. Unele dintre aceste obiceiuri au origini în sărbătorile păgâne de iarnă.

Crăciunul ar fi complet diferit fără brazii împodobiți, cozonacii, colindele și alte tradiții care caracterizează sărbătoarea nașterii lui Iisus. Societatea consumistă a reușit să schimbe esența Crăciunului și multe dintre aceste simboluri au fost uitate.
Nimic nu exprimă mai bine „Crăciun” decât imaginile, mirosurile și sunetele acestui sezon: de la bradul de Crăciun, la vâsc și colinde, sărbătorile nu ar fi la fel fără ele.
Cozonacul este desertul special de Crăciun în România, simbolizând bogăția, abundența, bucuria sărbătorii și unitatea familiei. Este considerat o pâine dulce ritualică ce reprezintă generozitatea și transformarea spirituală, fiind un desert nelipsit de pe masa festivă, oferit ca dar pentru a arăta afecțiune.
Scriitoarea Tatiana Niculescu a dedicat un întreg volum celui mai popular desert românesc de Crăciun: „Delicioasa poveste a cozonacului românesc”.
Autoarea mărturisește că poveștile despre cozonaci i-au dezvăluit aspecte interesante ale istoriei românilor.
Într-o lectură publică, scriitoarea a selectat câteva pasaje extrem de interesante din „Delicioasa poveste a cozonacului românesc”.
Alte tradiții românești de Crăciun sunt similare cu cele întâlnite pe alte meleaguri occidentale. Într-un articol din Readers Digest se face o trecere în revistă a celor mai cunoscute tradiții de Crăciun.
Brazii de Crăciun sunt decorațiuni universale de iarnă, iar oamenii de zăpadă și colindele aduc spiritul festiv ascultătorilor. Cele 12 zile de Crăciun, șosetele, clopoțeii, portocalele, culorile, coronițele, vâscul, luminile, lumânările, stelele, ghirlandele, oamenii de turtă dulce, laptele și biscuiții pentru Moș Crăciun, tortul cu fructe – toate acestea sunt tradiții care aduc farmecul sărbătorii și amintesc de originile ei.