Mănăstirea Tutana, situată în apropiere de Mănăstirea Curtea de Argeș, a fost fondată de călugări proveniți de la Muntele Athos și este una dintre puținele mănăstiri românești dedicate Cuviosului Atanasie. Unul dintre aspectele care atrage atenția este o cărămidă amplasată în exteriorul zidului, care prezintă o schiță asemănătoare cu cea a unui extraterestru.
Mănăstirea Tutana se află în localitatea Băiculești, la aproximativ 20 de kilometri de Mănăstirea Curtea de Argeș. Pentru a ajunge la aceasta, se schimbă direcția de pe drumul național Pitești – Curtea de Argeș pe un drum lateral, iar după parcurgerea a 7 kilometri se ajunge la această construcție impresionantă în formă de cruce, realizată din cărămidă, situată la marginea satului cu același nume.
Mănăstirea Tutana este alcătuită dintr-un ansamblu de monumente istorice, printre care se numără o biserică, ruinele unui turn clopotniță, ruinele chiliilor și un zid de incintă. Această mănăstire este într-o atmosferă încărcată de mister și istorie.
Potrivit preotului Ovidiu Creț de la Mănăstirea Tutana, aceasta a fost ctitorită de călugări veniți de la Muntele Athos, care au ales acest loc pentru a construi un schit al lor, închinat Muntelui Athos. Primele construcții ale bisericii Tutana datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea și se aseamănă cu alte biserici din zonă, precum cele de la Vodița, Tismana și Biserica Stelea.
Se spune că în secolul al XIV-lea, pe locul mănăstirii de astăzi exista o sihastrie de călugări, iar primii locuitori erau călugări de la Mănăstirea Cotmeana, care la rândul ei era închinată unor mănăstiri de la Muntele Athos. Sihastria Tutana a fost transformată în mănăstire cu viață de obște înainte de anul 1377, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Cu toate acestea, prima atestare documentară a Mănăstirii Tutana are loc abia în anul 1497, într-un act dat de domnitorul Radu cel Mare.
Biserica Mănăstirii Tutana a fost refăcută de Mihnea Turcitul, domnul Țării Românești, în timpul domniei sale (1577-1583, 1585-1591), conform unei pisanii aflate deasupra ușii de intrare în pronaos. Se presupune că biserica anterioară, existentă în secolul al XV-lea, nu este menționată în această piatră de temelie.
Din păcate, secularizarea averilor mănăstirești a dus la deteriorarea ansamblului Mănăstirii Tutana și la apariția ruinelor. În anul 1987, Episcopia Râmnicului și Argeșului a susținut lucrările de restaurare și consolidare a bisericii, iar în 1988 aceasta a fost inclusă în lista monumentelor istorice și de artă.
În timpul cercetărilor arheologice realizate în 1987, au fost descoperite șase morminte, mai multe monede și un inel de aur, presupus a fi aparținut unuia dintre ctitorii bisericii. În urma săpăturilor atât în interiorul bisericii, cât și în exteriorul zidurilor, s-a găsit o cărămidă misterioasă care prezintă o schiță asemănătoare cu un extraterestru. Cărămida a fost descoperită în fața pridvorului bisericii și conține o gravură realizată înainte de arderea acesteia.
Enoriașii care vizitează Mănăstirea Tutana consideră acest desen drept întruchiparea unei ființe care nu provine din această lume. Cu toate acestea, modul în care a fost realizat desenul pe cărămidă rămâne un mister nesoluționat.
Comentarii recente