Trei copii români au fost predați Uniunii Sovietice în 1949, conform procesului-verbal, într-o poveste tristă. FOTO

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în România erau mii de refugiați români din Basarabia și Bucovina care trebuiau să se „repatrieze” în URSS. O familie a trăit o poveste tristă, a cărei ilustrare se găsește în documente de arhivă.

Rusia, învingătoare în război, și-a impus condițiile pentru refugiații din cele două provincii istorice ale României. Aceștia erau obligați să se întoarcă în URSS, iar mulți dintre ei au fost deportați în Siberia.

Majoritatea oamenilor au simțit pericolul și au încercat să evite această situație. Acesta este și cazul familiei Nedelciu din Reni, județul Ismail, care a luat o decizie controversată: părinții au dispărut, lăsând cei trei copii minori în grija unor cunoscuți.

Din păcate, nimic nu a putut împiedica trimiterea celor mici în URSS. Povestea lor este consemnată în documente de la Arhivele Alba, din fondul Primăria Ocna Mureș. Un proces-verbal încheiat în data de 9 iunie 1945 atestă situația celor trei copii rămași în grija unei alte persoane.

Cei trei frați, Mihai (9 ani), Vasile (7 ani) și Nicolae (4 ani), urmau să fie duși la Alba Iulia și de acolo trimiși în URSS. Părinții lor, Nicolae Nedelciu și soția Marina, au plecat din comuna Ocna Mureș în ianuarie 1945 și nu mai puteau fi găsiți. Primăria a ajutat familia care rămăsese cu copiii, oferind suma de 30.000 de lei.

” Cei trei copii au fost lăsați la mine și soția mea de către părinții lor, care spuneau că merg la Alba Iulia să-și deschidă o prăvălie și că se vor întoarce să-și ia lucrurile și copiii. Atunci, ei ne-au lăsat 30.000 de lei, aproximativ 60 kg de grâu și 2 kg de ulei de mâncare. Pe 17 mai, comisia de control condusă de dl. colonel sovietic, asistată de dl. subprefect al județului și dl. chestor al Poliției Alba, a cerut să vadă copiii și i-a lăsat în grija mea, spunându-mi că, în câteva zile, vor trimite o mașină să ridice copiii împreună cu lucrurile lor”, a relatat Albert Finna, cel care avea grijă de minori, conform documentului citat.

Pe 9 iunie 1945, Primăria Ocna Mureș a scos la licitație bunurile mobile ale familiei Nedelciu, în baza unei dispoziții a comandamentului sovietic din Alba Iulia și a dlui dr. Traian Breazu, avocat al județului. Aceste bunuri includ un pat din brad vopsit, o masă de fag, șase scaune de fag, șase tablouri cu rame, trei bucăți de galerii de aramă și un cuier de lemn. Prețul total solicitat era de aproximativ 100.000 de lei.

Tot pe 9 iunie 1945, Prefectura Județului Alba a transmis Primăriei Ocna Mureș o adresă prin care se anunța că „transportul sovietic cu cetățeni va pleca peste câteva zile din Alba Iulia”.

„În acest scop, veți lua măsuri urgente pentru ca cei trei copii abandonați, cetățeni sovietici, să fie trimiși la Alba Iulia, la Împuternicitul Comisiei Aliate de Control Sovietic pentru repatrierea cetățenilor sovietici în URSS. Veți delega și o soră de caritate care îi va însoți până la Iași sau un agent sanitar bun”, se menționa în adresa respectivă.

Predarea efectivă a copiilor a avut loc pe 15 iunie 1945, când s-a încheiat un alt proces verbal între primarul Marian Dreghiciu și Lt. Col. I Marin, împuternicitul „Comisiunii Aliate de Control pentru repatrierea cetățenilor URSS”.

„Constatăm prin acest proces-verbal că am găsit trei copii părăsiți minori la cetățeanul Finna Albert și soția sa, într-o stare bună de sănătate, și am dispus ca toți cei trei băieți, împreună cu hainele de pat și îmbrăcămintea lor, să fie ridicați și transferați la Alba Iulia, unde comisia de repatriere va lua decizii în privința lor. Am dispus ca o fotografie a lor, împreună cu documentele referitoare la cheltuielile de întreținere a copiilor, să fie trimisă Prefecturii Județene, care va lua decizii în privința acestor copii”, se menționează în procesul verbal.

Din păcate, nu se cunoaște soarta celor trei copii, dacă au fost repatriați la Rieni și predați în grija unor rude sau pur și simplu au fost deportați în Siberia.