Care este modelul aplicat de țările nordice pentru a oferi sprijin real elevilor, în contrast cu folosirea repetenției ca pedeapsă în România, cu efecte dezastruoase?

Potrivit datelor din raportul „Starea învățământului preuniversitar ieșean”, peste o mie de elevi din județul Iași nu au reușit să promoveze în anul școlar precedent. La nivel național, zeci de mii de elevi au fost lăsați repetenți în anul 2023-2024. Se poate observa o corelație între aceste două fenomene, conform experților consultați, iar repetarea clasei nu pare să fie soluția potrivită pentru a rezolva problemele de învățare.

Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani, din județul Călărași, Viforel Dorobanțu, a implementat un plan cadru adaptat la nevoile comunității, cu rezultate pozitive în reducerea abandonului școlar. El consideră că repetenția are efecte negative asupra elevilor, precum scăderea stimei de sine și a motivației, etichetarea socială și probabilitatea crescută de abandon școlar. De asemenea, repetarea clasei nu aduce beneficii pe termen lung în ceea ce privește învățarea elevilor.

Specialiștii consultați sunt de acord că repetenția și abandonul școlar sunt strâns legate și că ambele fenomene pot avea consecințe negative asupra elevilor. Este necesară identificarea timpurie a elevilor cu risc, implementarea de planuri individualizate de învățare și colaborarea strânsă cu familia pentru a preveni repetenția. Implicarea autorităților locale și adoptarea unor politici de motivare pozitivă a elevilor și părinților ar putea contribui la reducerea abandonului școlar.